miercuri, octombrie 5, 2022
AcasăInterviu„La UPU putem face o comparaţie cu orice servicii de Urgenţă din...

„La UPU putem face o comparaţie cu orice servicii de Urgenţă din afară” (video)

Reporter: – V-aţi mutat deja în noul sediu al Unităţii de Primiri Urgenţe. Aţi început să vă acomodaţi cu noile spaţii?

Ramona-Elena Guraliuc:- Da, acesta a fost cel mai uşor lucru, să zicem aşa. Ne-am dorit foarte mult să ne desfăşurăm activitatea într-un spaţiu care să fie cu aparatură de ultimă generaţie şi să fie suficient de mare pentru a oferi un confort pacientului. Acomodarea nu a fost o problemă, ci cred că problema a fost mai de grabă în momentul în care ne-am mutat în spaţiul provizoriu. A fost o perioadă foarte grea, cu respectarea unor circuite şi cu un personal care era deja stresat de faptul că nu reuşea să gestioneze situaţia referitoare la spaţiu.

– Cât timp aţi stat în locaţia intermediară?

– A fost cam un an şi jumătate. Nu ne-am aşteptat ca timpul acesta de finalizare a lucrărilor să fie unul fix, pentru că şi o casă, când o ridici, întotdeauna mai apar lucruri pe parcurs, pe care nu le-ai prevăzut. Am reuşit să ne mutăm definitiv în spaţiul reabilitat în această lună, în august.

Cum v-a afectat lipsa de spaţiu în acea Unitate de Primiri Urgenţe intermediară?

– E ca şi cum ai locui într-o casă care nu îţi oferă suficient aer ca să poţi să respiri, dar să mai şi acorzi îngrijiri medicale de calitate pacientului. Acesta se prezintă, până la urmă, în serviciul de Urgenţă pentru că are o problemă pe care o consideră foarte gravă şi pe care trebuie să o rezolve personalul medical. Este foarte greu să gestionezi un spaţiu mic şi din punct de vedere al patologiei şi din punct de vedere a situaţiei epidemiologice în care ne-am desfăşurat activitatea. Evident că nu am reuşit să mulţumim toţi pacienţii care s-au prezentat în serviciul de Urgenţă, dar ceea ce pot să spun este că ne-am străduit să funcţionăm corect. Normal nu aş putea să spun, pentru că nu e normal să îţi desfăşori activitatea într-un asemenea spaţiu, dar a fost o variantă pe care noi am acceptat-o şi ne-am asumat-o, pentru că trebuia să punem în aplicare acest proiect de reabilitare, care este un beneficiu pentru pacienţii botoşăneni atât din punct de vedere medical, cât şi al confortului pacientului, al spaţiului şi al posibilităţii de a oferi pacientului îngrijirea de calitate, exact cum ar primi-o în Occident.

Această mutare a coincis şi cu două valuri foarte agresive de îmbolnăviri Covid. V-a afectat şi acest fapt, cum s-a suprapus peste celelalte cazuri?

– Să ştiţi că din punctul acesta de vedere ne-am repliat foarte repede, pentru că am reuşit să creăm nişte circuite exterioare pentru pacienţii Covid pozitivi, am reuşit să facem un spaţiu de triere pentru această patologie şi am încercat să introducem în spaţiul acela mic, de interior, doar pacienţii care nu prezentau simptome de Covid. Acum, când ne-am mutat într-un în spaţiu mare, generos, evident că circuitele au fost foarte uşor de adaptat. Repet, pe cât posibil, am încercat să minimalizăm transmiterea acestui virus atât în partea personalului medical, cât şi în partea pacienţilor care s-au prezentat în unitatea noastră în tot acest timp.

Care au fost cele mai mari inconveniente pentru bolnavi şi pentru cadrele medicale deopotrivă cât aţi stat în acest spaţiu de tranziţie?

– Inconvenientul a fost spaţiul în sine, pentru că numărul de prezentări, după cum ştiţi, este foarte mare. Aici vorbim de 180-200 de prezentări în medie, în 24 de ore. Au fost cu diverse patologii, iar monitorizarea acestora, afluxul şi spaţiul mic, în contextul epidemiologic în care eram, ne-au pus în situaţia să gestionăm un număr mare de pacienţi pe un spaţiu mic şi într-un interval mic de timp. Chiar şi acustic vorbind, de multe ori fiind un zgomot foarte mare, din cauza aparatelor, a pacienţilor numeroşi, temperatura neprielnică de multe ori, toate acestea au făcut ca poate uneori calitatea actului medical să nu se ridice la nivelul aşteptărilor pacienţilor. Nu neapărat că a lăsat de dorit, dar poate uneori nu ne-am ridicat la nivelul aşteptărilor şi pentru asta încercăm în permanenţă să ne perfecţionăm. Încercăm să fim mai buni pentru pacienţii noştri. Repet, pacienţii când vin, vin doar pentru problemele lor, care sunt cele mai grave şi cele mai importante, nu se gândesc că în jur există şi alte probleme care pot fi chiar mai grave. Singurul care poate să gestioneze din acest punct de vedere este cadrul medical care îşi desfăşoară activitatea în acest serviciu. Atât cât am putut omeneşte să facem, eu zic că am făcut, date fiind condiţiile în care am lucrat şi poate că ar trebui luat în considerare şi faptul că au fost şi alte servicii medicale, chiar din centre universitare, cu spaţii mai generoase, şi poate că au avut şi ei probleme în gestionarea activităţii medicale în plină pandemie.

Şi acum revenind la noua locaţie, cum ajută noul UPU cadrele medicale şi pacienţii?

– În primul rând din momentul în care păşiţi în spaţiul de triaj veţi observa că generozitatea spaţiului şi modul în care este gestionat triajul pacientului este unul nu neapărat diferit ca procedură, ci ca mediu, care este mult mai confortabil pentru pacientul care se prezintă. Statusul, să zic aşa, psihologic pe care îl are acum asistentul, registratorul, asistentul social ajută la un act medical mai bun. Sunt mai calmi, mai degajaţi, pentru că au spaţiu de lucru şi posibilitatea de a-şi desfăşura activitatea profesional, fără a fi constrânşi de spaţiu, aşa cum era în cealaltă unitate. Ce pot să spun, eu zic că este un mare beneficiu, realmente nu o să vedeţi pacienţi care mai aşteaptă foarte mult şi care să nu fie văzuţi repede. Şi chiar dacă aşteaptă, ei sunt duşi într-un spaţiu special destinat pentru a aştepta, sunt monitorizaţi de către personalul de specialitate până li se oferă îngrijiri medicale. Deci, din punctul meu de vedere, este un beneficiu real şi vom vedea pacienţii ce părere au despre această unitate.

La recenta vizită la Botoşani, medicul Raed Arafat a spus că noul UPU este mai sigur şi pentru pacient. În ce sens a afirmat acest lucru?

– Siguranţa nu cred că a lipsit vreodată din acest serviciu, pentru că medicina de urgenţă tocmai aici punctează, la siguranţa pacientului într-un timp foarte rapid. Adică este o medicină bazată pe acţiunea la secundă. Eu întotdeauna spun că minutul este prea mult în medicina de urgenţă. Da, este posibil să lărgim spectrul cuvântului siguranţă. Eu nu i-am simţit niciodată pe pacienţi să nu fie în siguranţă. I-am simţit poate mai irascibili, poate având un disconfort. Repet, cât am fost într-un spaţiu mic nu reuşeam să-i introducem pe toţi, aşa cum ne-am fi dorit, în spaţii de consultaţie. Timpii de aşteptare erau uneori mari şi de aici apăreau nemulţumirile. Aici nu se mai întâmplă acest lucru, deci clar din punctul acesta de vedere am creat un beneficiu pentru pacient şi acum îi simţim mai liniştiţi raportat la activitatea medicală.

În prezent câţi medici deservesc Unitatea de Primiri Urgenţe?

– Dintr-un total de 26 de medici, cât avem pe normativ, acum suntem 14, dintre care 10 suntem specialişti în medicină de urgenţă şi 4 medici sunt cu competenţe de medicină de urgenţă. Lupt în continuare să aduc noi medici şi să punctez pozitiv această deschidere a noului serviciu de urgenţă pentru viitorii medici care termină activitatea de rezidenţiat. Doresc foarte mult să creştem din acest punct de vedere, pentru că şi pentru noi oboseala îşi spune cuvântul şi, muncind unul cât pentru doi, la un moment dat nu o să mai reuşim să facem faţă. Din punctul acesta de vedere pentru mine, ca medic şef al serviciului de Urgenţă, criza de personal este o reală problemă.

Totuşi de ce este atât de greu să aducem specialişti la Botoşani?

– În general nu cred că este greu, pentru că s-au creat avantaje şi în ultimii doi ani chiar au venit pe celelalte specialităţi suficient de mulţi medici. Specialitatea de urgenţă este foarte grea, este un rezidenţiat lung, un examen de specialist care este foarte greu. Mulţi abandonează pe parcursul rezidenţiatului, sau în urma eşuării examenului de specialist. Este o specialitate cu responsabilitate foarte mare, pentru că înglobează cunoştinţe din toate celelalte specialităţile. A fi medic de medicină de urgenţă înseamnă să ştii din toate cât să-i asiguri pacientului un status hemodinamic suficient pentru a supravieţui. Lucrul acesta, da, este frumos, îţi creează un nivel de adrenalină şi un entuziasm aparte, dar trebuie să şi reuşeşti să îl faci cum trebuie, pentru că viaţa omului este în mâinile tale şi dacă modul în care gestionezi cazul în secunda respectivă nu este cel care trebuie, poţi pune în pericol viaţa pacientului şi activitatea ta pe viitor. Avem un deficit de medici de urgenţă la nivel de ţară, iar la Botoşani eu sunt pozitivă în acest sens şi lupt în continuare să aduc noi medici şi să le creez un mediu care să-i atragă. Până la urmă să ştiţi că aceasta este cheia succesului, resursa umană. Cu cât ai mai mulţi medici care îşi doresc să facă lucruri de calitate şi să se dezvolte din punct de vedere profesional, cu atât pacientul va fi mai mulţumit şi mai bine tratat.

Totuşi nu se poate spune că ar fi mai atraşi de salariile din centrele universitare. Salariul unui medic de Urgenţă este acelaşi şi la Botoşani şi la Iaşi sau Bucureşti.

– Eu am experienţa centrului universitar, pentru că de acolo am venit acum ceva ani la Botoşani. Este adevărat, centrul universitar are foarte mulţi rezidenţi, are foarte mulţi medici specialişti, primari, profesori conferenţiari. Din acest motiv munca este mai redusă, dacă stăm şi ne raportăm la numărul de prezentări pe medic. Botoşaniul are acelaşi număr de prezentări la 24 de ore ca Iaşiul sau Spitalul de Urgenţă din Bucureşti, dar ca număr de medici nici nu ne putem compara.

Deci ar fi şi o responsabilitate mai mare pentru unii medici tineri să vină în teritoriu.

– Ierarhic vorbind da, pentru că atunci când eşti rezident lucrezi cu acordul îndrumătorului de rezidenţiat şi cu acceptul medicului care te preia în serviciul respectiv. Deci atâta timp cât nu ai o parafă pe care să ai inscripţionat un cod, activitatea ta medico legală este pe umerii celor care îţi sunt îndrumători. Niciodată nici cei cinci ani nu te fac să te simţi sigur în toate situaţiile cu care te poţi confrunta în medicina de urgenţă. Astfel, cât eşti rezident, eşti în subordinea unui medic specialist sau primar, iar conduita terapeutică şi activitatea medico legală o are medicul respectiv. Deci siguranţa de a-ţi desfăşura activitatea într-un centru universitar este mult mai mare faţă de „periferie”, ca să spun aşa. Ceea ce pot să spun este că de-a lungul timpului, la Botoşani, am primit medici rezidenţi care au desfăşurat activitatea atât în UPU cât şi pe maşina de terapie intensivă. Am avut colegi care au fost extrem de competenţi şi cu toţii am considerat că trebuie să ne sprijinim unii pe ceilalţi în momentul în care vrem să creştem şi am oferit siguranţă medicilor tineri din acest punct de vedere. Adică dacă au considerat că au nevoie de ajutor nu a fost oră din zi sau noapte în care să nu putem fi contactaţi sau solicitaţi chiar cu prezenţă fizică în momentul în care au avut nevoie.

Acum sunt şi dotările pe măsura noului sediu?

– Aparatura este de ultimă generaţie şi ne bucurăm pentru acest lucru. Sigur că până acum am funcţionat cu ce am avut. Noi am avut întotdeauna în Serviciul de urgenţă strictul necesar, nu ne-am plâns niciodată. La nivel de bugete, de achiziţii, de tot ceea ce am cerut, în principiu, nu ni s-a spus nu niciodată. Avem monitoare, avem defibrilatoare, avem aparat de electrocardiogramă cu care putem gestiona un număr mai mare de bolnavi, avem un aparat de radiologie digitală, care poate permite o interpretare mult mai riguroasă a investigaţiilor, avem ecografe, deci este un plus şi putem face o comparaţie cu orice servicii de Urgenţă din afară.

Suntem în mijlocul unui nou val pandemic. Ce aţi putea să-i sfătuiţi pe botoşăneni în această perioadă?

– Sunt aceleaşi reguli pe care le-am precizat şi în primul val pandemic. Ca în orice patologie cu transmitere aerogenă trebuie să evităm, evident, spaţiile aglomerate, trebuie să ştim că în perioada de contagiozitate trebuie să avem o perioadă de izolare, încât să nu transmitem boala. Trebuie să purtăm mască, de asemenea, în momentul în care intrăm într-un spaţiu închis. Trebuie să fim atenţi la primele simptome care pot să apară şi să luăm atitudine. Trebuie să avem o alimentaţie sănătoasă, care să permită sistemului imunitar să lupte cu această patologie, pentru că, repet, probabil că o s-o facem cu toţii. Şi bineînţeles să aibă controlul necesar la medicul de familie la primul simptom de boală, iar în momentul în care lucrurile scapă de sub control şi starea pacientului se înrăutăţeşte, să se prezinte de urgenţă la serviciul nostru pentru investigaţii şi consult de specialitate.

– Ce le-aţi transmite botoşănenilor care apelează în această perioadă la Unitatea de Primiri Urgenţe?

– Să aibă încredere şi să înţeleagă că ştim cu ce ne confruntăm şi că avem experienţa necesară. Că ştim şi că vom gestiona corect cazurile în beneficiul fiecăruia dintre ei. Noi avem proceduri de diagnostic, de triaj, de investigaţii şi de tratament de specialitate, deci nu este o situaţie cu care ne confruntăm pentru prima dată. Evident avem procedurile de bază şi le respectăm, iar pacientul este triat corespunzător şi tratat conform protocoalelor.

 

Deja ai votat!
Botoșani
cer acoperit de nori
14.5 ° C
14.6 °
12.2 °
53 %
3.4kmh
100 %
mie
17 °
joi
21 °
vin
20 °
sâm
21 °
Dum
17 °

CARICATURA ZILEI

POZA ZILEI

La începutul meciului erau semne bune, dar nu a fost să fie.

EDITORIAL

Oameni cu căștile pe urechi, scriind mesaje sau vorbind preocupați la telefon - aceasta este imaginea nelipsită de pe aproape orice trecere de pietoni...

GÂNDUL ZILEI

Dotați cu un har divin, Ei la bară, fac minuni. Nu transformă apa-n vin Ci adevăru-n minciuni! -Dumitru MONACU

HAPPY CINEMA

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...