Iustina Irimia Cenușă, directorul Centrului Județean pentru Conservarea Culturii Tradiționale, continuă promovarea artei şi a culturii botoşăneneană dintr-o postură nouă şi este hotărâtă să lase ceva în urmă
Reporter: – Botoșănenii și nu numai v-au descoperit într-o nouă ipostază, cea de director al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale. Ați adus un suflu nou la nivelul instituției și în cultura botoșăneană. Cum a fost toată această perioadă pentru dumneavoastră?
Iustina Irimia Cenușă: – Pot spune că a fost cea mai aglomerată de până acum, întrucât a trebuit să adaug unui ritm deja foarte alert al vieții de artist și de familie, noile provocări ale coordonării activității unei instituții publice de cultură. Programul a fost extrem de plin, însă îmi făcusem și o pregătire mentală, pentru că anticipasem ceea ce va urma odată cu asumarea acestei noi direcții profesionale. A fost greu până să găsesc un ritm și un echilibru intern, întrucât am avut parte de schimbări de personal. Încă străbatem această perioadă de tranziție, dar am încredere că vor veni alături de noi cei care nu se sperie de muncă, oameni pasionați și dornici să contribuie prin competențe profesionale, morale și umane la consolidarea acestei instituții – mare prin ,,sufletul și frumusețea” programelor și proiectelor culturale realizate. Mă bucur dacă se simte energia constructivă cu care îmi place să fac lucruri – cu implicare totală, cu încercarea de a-i molipsi și pe cei din echipă cu motto-ul ,,nu există nu se poate”, cu o mulțime de obiective de îndeplinit și cu un pic de ordine în toate aspectele, însă, vă mărturisesc că multe dintre acțiunile culturale desfășurate de Centrul Creației Botoșani sunt continuări ale unei bune și frumoase tradiții a instituției noastre, deoarece asta mi-am și propus pentru primul an de conducere: să continui proiectele-culturale moștenite de la ceilalți directori și să îmbunătățesc, acolo unde este cazul, implementarea lor. Mi-am dorit să trec prin toate pentru a ști cum să facem să progresăm, încercând să fie cât mai vizibilă toată munca întregii echipe din instituție.
-Ce manifestări ați organizat până acum?
• 15 ianuarie – Zilele Eminescu – o conferință susținută de Arhimandrit Mihai Daniliuc despre ,,Rugăciunea lui Eminescu”, presărată cu momente artistice susținute de artiștii Lidia Uja, Andrei Pițu, Mihail Petrescu, Alina Huțu, Alexandra Costin;
• 12 – 26 februarie – Șezătorile Iernii (ediția a XXXI-a) în Flămânzi, Adășeni, Prăjeni și Botoșani (am adus pentru prima dată o șezătoare frumoasă realizată de cei din comuna George Enescu în fața publicului botoșănean). Am descoperit copiii talentați din punct de vedere muzical și un pictor amator – Gheorghe Axintioaie – care a avut o expoziție în holul instituției noastre, iar recent a apărut un catalog cu picturile dumnealui;
• 25 februarie – 1 martie – Târgul Mărțișorului (ediția a XII-a); anterior târgului am organizat și un atelier susținut de meșterii populari Georgeta și Dumitru Silion;
• 19 – 20 martie – Festivalul-Concurs Internațional de Muzică Ușoară Românească ,,Voci de primăvară” (ediția a II-a);
• 29 martie – Atelierul de lucru ,,Oul Pascal – pricesne și obiceiuri pascale;
• 31 martie – lansarea Antologiei Corale Sabin Păutza;
• 2 aprilie – Festivalul-Concurs Coral de Muzică Sacră (ediția a III-a);
• 29 aprilie – 1 mai – Târgul Meșterilor Populari (ediția a XV-a);
• 19 mai – inaugurarea Vitrinei de Onoare a Centrului de Creație Botoșani;
• 10 – 12 iunie – Concursul Național de Poezie și Interpretare Critică a Operei Eminesciene ,,Porni Luceafărul…” (ediția a XLI-a);
• apariția numărului 1-2 al revistei ,,Țara de Sus”;
• 22 – 23 iunie – Festivalul-Concurs ,,Satule, mândră grădină” de la Bucecea (ediția a XLI-a);
• 24 iunie – ,,Cămăși cu poveste și cântec” – acțiune dedicată Zilei Internaționale a Iei;
• 11-15 iulie – Tabăra de pictură de icoane pe lemn – în parteneriat cu Biserica Militară și Cercul Militar;
• 5 – 7 august – Zilele Culturii Tradiționale și Zilele Chișinăului la Botoșani – prima ediție: Festivalul-Concurs de Tarafuri ,,Constantin Lupu” (ediția a V-a), Festivalul-Concurs al Fanfarelor (ediția a XVI-a), Festivalul Internațional al Cântecului, Jocului și Portului Popular ,,Vasile Andriescu” (ediția a XV-a), recitaluri de excepție – Bogdan-Mihai Simion și Lupii lui Calancea, vizionare de filme artistice românești și expozițiile meșterilor populari;
• 11 – 14 august – Seri Melancolice Eminesciene (ediția a XIII-a);
• 2 – 30 septembrie – Salonul Internațional de Artă Naivă ,,Gheorghe Sturza” (ediția a IX-a).
– Dar acesta nu sunt singurele acţiuni…
– Instituția noastră a găzduit până acum patru expoziții de pictură, am redeschis ,,porțile” instituției pentru tinerii talentați care îmbrățișează drumul cântecului popular și am reușit să obținem, în premieră pentru cultura tradițională a județului Botoșani, titlul onorific de Tezaur Uman Viu, acordat doamnei Aurica Cojocariu, meșter popular din satul Mihai Viteazul – Ungureni. În iulie am reușit, din fonduri proprii, să pictăm modelul unui covor tradițional pe Pietonalul Unirii. Le mulțumim frumos profesorilor Talida Grunzac și Genoveva Dolhescu și tinerelor voluntare care ne-au ajutat să finalizăm proiectul în doar câteva ore. Am vrut să contribuim la înfrumusețarea spațiului urban din Municipiul Botoșani și ne-am bucura ca inițiativa să fie preluată și multiplicată.
– Aproape că nu a fost lună în care să nu organizați câte o manifestare. Care este secretul?
– Programul instituției era destul de încărcat și până să fiu manager; eu doar am șlefuit acțiunile culturale, am încercat să le pun mai bine în lumină prin invitații aduși și modul de organizare și, probabil, am reușit să le aduc mai aproape atenției publicului botoșănean și nu numai. Tehnologia ne ajută să trecem cu ușurință granițele județului și ale țării, iar acest aspect mă bucură, deoarece este o instituție unde se muncește enorm și mi se pare normal să se și vadă asta. Am pus mult accent pe marketingul cultural și mă bucur să aflu că se observă eforturile noastre.
– De unde vă luați toată energia în a organiza manifestări care ajung la sufletul celor care iubesc folclorul, tradițiile noastre strămoșești?
– Energia o iau de mică de la oamenii care se arată încântați de ceea ce fac, dar cred că există și un vector intern, niște date înăscute, dăruite de Sus, sau învățate de acasă, care mă fac să-mi doresc mereu mai mult și mai bine, mai educativ și mai calitativ.
– Care a fost cea mai emoționantă manifestare?
– Unul dintre evenimentele de suflet a fost inaugurarea Vitrinei de Onoare, moment în care ne-am amintit de personalitățile care au făcut cinste centrului – regretații Constantin Lupu, Vasile Andriescu, Margareta Mihalache, dar i-am prețuit pe cei care, în viață fiind, au făcut atât de multe pentru Centrul Creației: Gellu Dorian și Angela Paveliuc Olariu. Au fost momente pline de emoție și de nostalgie, am depus coroane de flori la mormintele violonistului Constantin Lupu și etnografei Margareta Mihalache. A fost ca un tribut pe care am simțit să-l fac pentru amintirea și prețuirea acestor oameni deosebiți, profesioniști care au contribuit la dezvoltarea centrului și care mi-au marcat destinul. Drumul meu artistic a început aici, la centrul creației, fiind descoperită și încurajată în copilărie de Constantin Lupu să-mi împlinesc potențialul muzical și cred că e de datoria mea morală să fac tot ce pot pentru a ajuta cultura tradițională în impasul în care se află la început de secol XXI. Cu acel moment am încheiat perioada de interimat și am trecut spre mandatul de manager cu drepturi depline.
– Una dintre manifestările apreciate a fost organizată de Ziua Iei.
– A fost pentru prima dată când instituția noastră a organizat un eveniment dedicat Zilei Internaționale a Iei și ne-am bucurat de parteneriatul cu Direcția pentru Cultură și cu Orchestra ,,Rapsozii Botoșanilor – Ioan Cobâlă”, prin care am reușit să aducem în fața iubitorilor de folclor interpreți amatori și profesioniști care au dezvăluit amănunte legate de dragostea lor față de îmbrăcămintea țărănească, ne-au împărtășit povești despre cămășile de suflet și au încântat spectatorii prezenți cu cele mai iubite cântece din repertoriile lor. Tot atunci am expus în holul instituției și tablouri pictate de elevi ai Liceului de Artă, coordonați de profesorul Genoveva Dolhescu, expoziția având titlul ,,Ia, punte peste timp”.
– Biroul dumneavoastră aduce în atenție lumea satului tradițional.
– Amenajarea biroului în stil tradițional a fost de la început în intenția mea. Mă înconjoară un păretar, ceramică Kuty de la familia Iacinschi, portretele celor patru personalități botoșănene: Eminescu, Enescu, Iorga, Luchian, o icoană cu Sf. Cuv. Onufrie de la Vorona pictată de o tânără din satul Coștiugeni și un ștergar deosebit, moștenit de la regretata mea bunică, Maria Irimia. Am achiziționat tot din fonduri proprii două tablouri care au fost expuse pe holul instituției. Încă aștept finalizarea unui tablou reprezentându-l pe regretatul violonist Constantin Lupu. Cred că e important să ne placă locul în care lucrăm, iar mie toate aceste elemente tradiționale îmi dau o energie foarte bună și mă ajută, fie să mă liniștesc, fie mă motivează sau mă ambiționează…
– Cum colaborați cu colegii din instituție și cu șefii instituțiilor de cultură?
– Am o colaborare excelentă cu directorii celorlalte instituții de cultură, m-au primit cu multă căldură, cu sfaturi prețioase și mă bucură fiecare prilej pe care îl avem de a ne fi alături atunci când organizăm acțiuni culturale. În instituție mă înțeleg foarte bine cu majoritatea colegilor. Am avut și divergențe pe anumite subiecte, însă, așa cum am considerat dintotdeauna, o comunicare sinceră și politicoasă ajută cel mai mult. Nu trebuie să gândim toți la fel mereu, pentru că așa poate apar ideile cele mai bune, însă pentru mine a contat să nu ne sabotăm, să nu ne încurcăm unii pe alții, întrucât timpul și energia fiecăruia sunt importante. Au fost unii care au înțeles că noul ritm de lucru este în afara zonei lor de confort și s-au retras. Acum pot spune că suntem un nucleu funcțional, însă mai avem nevoie de specialiști în domeniul culturii tradiționale.
– Ce manifestări veți mai organiza până la finele acestui an?
– Pentru ultimul trimestru, deocamdată nu avem buget pentru toate acțiunile propuse de mine în proiectul de management, însă îmi doresc să începem atelierul de cusut și să putem organiza acțiunile Festivalul-Concurs de colinde ,,O, ce veste minunată!”, Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă ,,Din străbuni, din oameni buni”, Festivalul-Concurs de Teatru într-un singur act ,,Mihail Sorbul”, Întâlnirea bianuală a referenților culturali din județ și editarea revistei ,,Țara de Sus”. Cu sprijinul Consiliului Județean, al echipei centrului și al presei, vom încerca să facem tot ce putem pentru a continua programele și proiectele culturale ale Centrului de Creație, pe care publicul nostru le merită și sperăm că ne va fi alături, cu fidelitate, într-un număr din ce în ce mai mare.
