România se află în rândul țărilor cu cele mai mici sume alocate rezolvării crizei energetice și a fost preocupată întâi de îndestularea bugetului de stat și abia ulterior de protejarea consumatorilor, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă (AEI).
Alături de măsurile de acces la alte surse de energie decât cele din Rusia, UE a acordat o derogare de la principiile pieței libere până la data de 31 decembrie 2023, și fiecare țară și-a realizat propriile măsuri privind ajutorarea consumatorilor să facă față creșterii de preț.
Unele țări au înțeles acest lucru și au activat mecanisme care să ajute consumatorii, dar să nu creeze disfuncționalități ale pieței, altele nu au înțeles.
În 2022, Consiliul a convenit asupra unui obiectiv de reducere voluntară cu 15% a cererii de gaze (sau 45 mld mc) până în primăvara anului 2023, care a fost depășit prin scăderea cererii cu 18% (sau 53 mld mc), toate sectoarele reducându-și cererea de gaze. Pe baza acestei experiențe, obiectivul voluntar a fost extins până în martie 2024 și se estimează economisirea a aproximativ 60 mld mc de gaz. În octombrie 2022, Consiliul a introdus măsuri excepționale, limitate în timp, cu scopul de a reduce cererea de energie electrică și de a redistribui clienților finali veniturile extraordinar de ridicate din sectorul energetic. Regulamentul a stabilit obiectivul de reducere a cererii globale de energie electrică cu 10% și cu cel puțin 5% în timpul orelor de vârf. Deși reducerea cererii în timpul orelor de vârf a fost realizată, reducerea consumului global de energie electrică cu 10% a reprezentat o provocare pentru statele membre.
De la începutul conflictului din Ucraina, a fost pus în aplicare un răspuns politic puternic pentru a contracara efectele crizei energetice.
Principalele măsuri anticriză în anul 2021-2023, au fost cele care au ajutat consumatorii prin vouchere și reducerea taxelor și tarifelor, care au însumat 65% din totalul măsurilor aplicate. Această situație a făcut să existe o protecție importantă a consumatorilor de gaze și energie electrică, atât pe timpul crizei, dar consumatorii să beneficieze de prețuri corecte imediat ce piața a devenit din nou funcțională.
România a abordat din perspectiva de securitate a aprovizionării, creșterea obligației privind cantitatea de gaze stocată de către furnizori și din perspectiva măsurilor care au vizat accesibilitatea din punct de vedere financiar al consumatorilor la energie ieftină, limitarea prețului la vânzarea cu ridicata și reglementarea prețului la vânzarea cu amănuntul.
Asociația Energia Inteligentă arată astfel că România a fost în opoziție cu majoritatea țărilor europene, acestea fiind preocupate de ajutorarea consumatorilor, și nu de îndestularea bugetului de stat și abia ulterior de protejarea consumatorilor.
Datele Bruegel arată că la veniturile pe cap de locuitor alocate statelor UE pentru a depăși criza energetică din perioada 2021 – 2023, România se prezintă în rândul țărilor cu cele mai mici sume alocate rezolvării acestei crize și se găsește pe primul loc sub aspectul creșterii costurilor cu energia (gaze și energia electrică) pentru o gospodărie în perioada 2020 – 2023, conform calculelor AEI pe baza datelor EUROSTAT.
În urmă cu o lună, Asociația Energia Inteligentă, printr-o scrisoare deschisă solicita Guvernului României adoptarea unui Plan de Măsuri pentru pregătirea perioadei post plafonare, care a determinat apariția unui plan privind modificarea legislației existente privind plafonarea prețurilor la gaz și energie.
