spot_img
vineri, mai 3, 2024
AcasăPrima PaginăBotoşani, polul sărăciei europene (video)

Botoşani, polul sărăciei europene (video)

În urmă cu două săptămâni, pe când partidul său era încă la guvernare, senatorul PSD Lucian Trufin radiografia sărăcia Botoşaniului, una de care social-democraţii nu sunt deloc străini, conducând acest judeţ în cea mai mare parte a perioadei postdecembriste. Demersul său era legat de motivarea înfiinţării Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară – Dezvoltare sustenabilă şi Integrată în „Ţara de Sus” (ITI „Ţara de Sus”), acea formă de zonă defavorizată la nivel european.

Astfel, Lucian Trufin a prezentat cifrele care arată cât de departe suntem noi, botoşănenii, de nivelul de trai din Bucureşti, ca să nu mai vorbim de cel din Europa Occidentală. La nivelul anului 2017, populaţia ocupată a judeţului Botoşani a fost de 93.300, dintre care 53.300 de persoane lucrau în agricultură, 25.000 în industrie, 5.800 în construcţii şi alte câteva mii lucrau în servicii şi comerţ. Spre comparaţie, în Bucureşti, populaţia ocupată a fost de 1.177.600 de persoane, cu doar 2.600 de persoane active în agricultură şi 146.000 în industrie, 149.000 în construcţii, 200.000 în comerţ, 92.000 în informaţii şi comunicaţii şi alţi 11.800 în servicii administrative. „Observăm pe acest grafic diferenţele mari, disparităţile mari între Regiunea Nord-Est şi Bucureşti, între Botoşani şi regiunea Bucureşti-Ilfov”, sublinia Lucian Trufin.

Datele privind salariaţii erau şi mai crunte. Numărul de salariaţi în Botoşani era, în 2018, de 56.322 de persoane, iar în iunie 2019 de 57.223, adică puţin mai mult de jumătate din populaţia ocupată. Cealaltă jumătate fiind acei „lucrători familiali neremuneraţi”, în general, botoşăneni care trăiesc din agricultura de subzistenţă. Ca termen de comparaţie, în Bucureşti, erau 918.228 de persoane salariate, adică aproximativ 80% din totalul populaţiei ocupate.

 

PIB aproape la jumătate faţă de restul ţării

 

În aceste condiţii, nu ar mai trebui să mire pe nimeni de unde apar decalajele în ce priveşte veniturile şi PIB-ul celor două regiuni comparate. „Câştigul salarial mediu net, un indicator foarte important, a fost în Botoşani de 2.070 de lei, în luna iulie 2018, iar în iunie 2019 de 2.805 lei, mai mic decât media pe ţară cu 337 de lei/salariat. PIB-ul/locuitor în judeţul Botoşani era în 2018, 18.859 de lei, în timp ce PIB-ul/locuitor al Regiunii Nord Est era de 23.754 de lei, iar pe ţară de 38.826 de lei, aproape dublu”, declara Lucian Trufin în faţa primarilor, politicienilor şi oficialilor guvernamentali, printre care şi ministrul Fondurilor Europene, Roxana Mînzat, la prezentarea planurilor sale cu ITI „Ţara de Sus”.

 

Situaţie tragică în privinţa infrastructurii

 

Şi ca şi cum nu ar fi fost de ajuns, politicianul a surprins în poza sărăciei Botoşaniului şi datele referitoare la utilităţi. Astfel, în 2017, reţeaua de apă potabilă avea o lungime de 1.007 kilometri şi acoperea doar 48 de localităţi, în timp ce cea de canalizare măsura puţin peste 300 de kilometri şi era disponibilă în doar 13 localităţi, dintre care două sunt municipiile şi cinci oraşele judeţului.

Reţeaua de gaz ajunge în doar şapte localităţi, conductele măsurând în total 275 de kilometri.

Situaţia infrastructurii rutiere de importanţă regională şi naţională este şi mai gravă, la nivelul Câmpiei Moldovei, peste a cărei suprafaţă, în ceea mai mare parte, se suprapune judeţul Botoşani, fiind doar desenate două căi rutiere importante, dar care sunt prinse ca planuri de viitor, până în 2035: Drumul Expres Siret – Bucureşti şi Autostrada „Moldovei”.

„Analizând aceste date, care scot clar în evidenţă problemele arealului geografic identificat, aflat la periferia Europei, la distanţe mari faţă de zone puternic industrializate, putem concluziona că din cauza lipsei infrastructurilor edilitare, în special a infrastructurii rutiere, s-a creat o accesibilitate redusă, care a determinat instalarea unor bariere în calea dezvoltării economice şi sociale a teritoriului, prin reducerea investiţiilor majore şi diversificarea activităţilor economice realizate cu capital autohton şi străin”, a concluzionat Trufin, încercând să îndulcească nerealizările politicienilor susţinând că, în ultimii ani, diferenţele dintre Botoşani şi Bucureşti s-au mai estompat şi că, „judeţul Botoşani, prin finanţări europene şi guvernamentale, a depăşit multe judeţe în urma cărora era prin anii 2010”.

Deja ai votat!
Botoșani
cer acoperit de nori
15.9 ° C
15.9 °
15.9 °
69 %
2.9kmh
98 %
vin
15 °
sâm
19 °
Dum
22 °
lun
25 °
mar
24 °

CARICATURA ZILEI

POZA ZILEI

Dacă vrei ceva bine făcut, tot tu cu mâna ta trebuie să faci.

EDITORIAL

Respectând proporțiile, și recunoscând din start atipicul comparației, este posibil ca din punctul de vedere al celor implicați, depunerea dosarelor de candidaturi să fie...

EPIGRAMA ZILEI

Ajuns acasă pe la două Din delegația la Cluj Găsi pe doamna vopsind ouă La un vecin, cu ruj... -Dumitru MONACU

HAPPY CINEMA

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...