Situaţie neobişnuită în municipiul Botoşani, unde o învăţătoare de la o şcoală gimnazială a fost trimisă în judecată de procurori pentru purtare abuzivă, după o ieşire violentă asupra unei eleve. Pusă sub urmărire penală, femeia urmează să răspundă acum în faţa magistraţilor. Dosarul a ajuns deja pe rolul Judecătoriei Botoşani, M.F. riscând să se aleagă cu o sancţiune penală.
Potrivit anchetatorilor, de fapt ar fi vorba de două agresiuni comise asupra unei fetiţe în vârstă de 11 ani. Astfel, primul incident ar fi avut loc pe data de 5 decembrie 2018, în incinta unităţii de învăţământ, chiar în timpul orelor de curs, când, iritată de comportamentul fetei care refuza să se potolească, învăţătoarea a tras-o de păr şi a bruscat-o, provocându-i suferinţe fizice. Iar relaţiile tensionate nu s-au oprit aici, întrucât după vacanţa de iarnă, pe 18 ianuarie 2019, a avut loc un al doilea incident violent, când învăţătoarea a răbufnit din nou şi a bruscat-o pe fetiţa neastâmpărată, eleva având nevoie de una-două zile de îngrijiri medicale.
În urma celor două agresiuni, cazul a ajuns în atenţia poliţiştilor, însă investigaţiile făcute au arătat că reacţia cadrului didactic a venit pe fondul provocării din partea fetiţei, care refuza să se conformeze regulamentului şcolar. Cu toate acestea, la finalul cercetărilor anchetatorii au considerat că ieşirea violentă a învăţătoarei fost deplasată. Prin urmare, procurorii au dispus trimiterea în judecată a M.F. sub acuzaţia de purtare abuzivă. „S-a reţinut şi scuza provocării, ambele incidente având loc sub o puternică stare de tulburare provocată de partea vătămată”, a arătat procurorul Andrei Ostafie, purtător de cuvânt în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Botoşani.
Probleme în privinţa integrării copiilor cu cerinţe speciale
Cazul aduce în atenţie o problemă spinoasă cu care se confruntă învăţământul românesc, şi anume integrarea copiilor cu nevoi speciale. Astfel, din dorinţa de a nu fi acuzaţi de discriminare, cei din Ministerul Educaţiei au hotărât desfiinţarea şcolilor speciale şi integrarea copiilor cu cerinţe educaţionale speciale (CES) în unităţile de învăţământ tradiţionale, fără să fie analizate în amănunt toate aspectele.
S-a ajuns astfel ca un singur elev diagnosticat cu ADHD să tulbure toate orele de curs, punându-i în dificultate pe profesori şi învăţători, dar şi pe colegii de clasă. Mai mult, au existat situaţii în care măsurile luate de cadrele didactice pentru recuperarea acestor copii cu nevoi speciale s-au dovedit inutile, în condiţiile în care părinţii copiilor cu CES nu se implicau suficient în corectarea comportamentului celor mici în familie. Din acest motiv, au existat situaţii în care părinţii altor elevi, care doreau să înveţe, au cerut transferul propriului copil la alte unităţi de învăţământ în căutarea unui mediu propice.
Soluţii inexistente
Psihologii spun că încă din momentul în care s-a discutat despre şcoala incluzivă, cei din învăţământ trebuiau să se gândească în primul rând la beneficiarii acestui nou sistem – elevii cu CES. Asta pentru că nu se poate concepe un sistem educaţional adaptat nevoilor acestora, dacă nu sunt cunoscute particularităţile psihologice ale acestora.
„Lipsa profesorului de sprijin, a consilierului şcolar şi a logopedului din sistem – în mod autentic, iar nu formal – fac ca tot greul să cadă pe umerii cadrului didactic. Au fost căutate metode de lucru, dar un copil cu ADHD va reprezenta un serios factor perturbator în clasă. Acolo unde este posibil, părinţii ar trebui să angajeze un «shadow», adică un însoţitor pentru copilul lor, care să-l corecteze permanent. Asta pentru că vorbim aici despre o tulburare, de domeniul patologiei copilului, şi nu despre un copil răsfăţat care nu doreşte să se supună unor norme. El ar vrea, dar nu poate”, spun psihologii.
Din păcate, deocamdată, cei din Ministerul Educaţiei nu au găsit soluţii la această problemă. Primul pas ar fi crearea unor posturi şi angajarea unor specialişti în fiecare şcoală, care să lucreze cu aceşti copii cu cerinţe speciale.
