Botoşăneni îmbolnăviţi a doua oară de Covid19

♦ Şapte botoşăneni care au fost la un pas de a se întoarce la viaţa normală au ajuns din nou la spital după ce au fost diagnosticaţi pentru a doua oară cu Covid19
♦ Cadrele medicale sunt cele mai expuse la cazurile de reinfectări

0

Şapte botoşăneni au trecut de la extaz la agonie din cauza bolii care a paralizat întreaga planetă. Atunci când au crezut că au scăpat de boală şi că se pot întoarce la propria viaţă, cei şapte, cinci femei şi doi bărbaţi, au fost diagnosticaţi din nou cu Covid19. Conform statisticilor Direcţiei de Sănătate Publică (DSP), este vorba despre trei botoşăneni care au avut recăderi ale bolii şi patru persoane care au fost reinfectate. „Diferenţa dintre recădere şi reinfectare este faptul că la recădere pacientul este pe punctul de a fi declarat vindecat, cu teste negative, însă este tot în spital şi apoi boala revine cu manifestările caracteristice, uneori cu simptome chiar mai puternice. La cei reinfectaţi este vorba despre persoane care au fost declarate vindecate şi, după o perioadă de câteva săptămâni, sunt din nou diagnosticate cu virusul”, a spus medicul Monica Adăscăliţei, directorul DSP Botoşani.

Cadrele medicale sunt mai expuse la reinfectări

Mai expuşi la aceste reinfectări sunt chiar cei din rândul personalului medical. De altfel, primul pacient reinfectat la Botoşani a fost chiar o asistentă medicală, diagnosticată pentru a doua oară cu covid şi internată iar în spital. Femeia, în vârstă de 43 de ani, a fost diagnosticată pentru a doua oară cu Covid19, la aproape o lună după ce s-a vindecat. Aceasta a fost printre primele cadre medicale pozitive la Covid19 la începutul lunii aprilie. Femeia a fost internată, iar la mijlocul lunii mai a avut două teste negative consecutive, motiv pentru care a fost declarată vindecată. Ulterior, aceasta a stat acasă 14 zile în izolare, aşa cum prevedeau normele la acea dată, după care, de la începutul lunii mai a revenit la muncă. După zece ture zilnice la serviciu, aceasta a fost testată de către serviciul epidemiologic al SJU, rezultatul fiind unul pozitiv, spre mirarea tuturor.

Acesta a fost primul caz de cadru medical reinfectat la nivel naţional, specialiştii chinezi avertizând, încă din urmă cu câteva luni, că nu este obligatoriu ca cei care au avut Covid19 să dezvolte şi imunitate. Practic, bolnavii pot dezvolta anticorpi în urma bolii, însă aceştia pot fi inferiori calitativ sau cantitativ, astfel că organismul poate fi expus unei noi îmbolnăviri. Iar drept mărturie stau cei şapte botoşăneni care au fost găsiţi din nou pozitivi la noul coronavirus.

„Situaţiile de reinfectare pot fi exemple de persoane cu sisteme imunitare mai slabe”

Din păcate, studiile, multe, însă, deloc concludente, la nivel mondial, încă nu au reuşit să facă lumină asupra modului de manifestare a acestei boli, durata sau tratamentul ei. Potrivit studiilor la nivel mondial, imunitatea pe care corpurile noastre o dezvoltă după expunerea la orice virus, nu depinde doar de virusul în sine, ci mai ales de sistemul imunitar în ansamblu şi de reacţia lui. „Când sistemul imunitar întâlneşte un virus pentru prima dată, este foarte posibil să nu fie pregătit să apere organismul. Cu toate acestea, expunerea la virus, fie prin vaccin, fie prin infectare, poate antrena sistemul imunitar. Dacă este suficient de puternic, sistemul imunitar poate lupta mai bine când virusul apare din nou. S-ar putea ca situaţiile de reinfectare să fie exemple de persoane cu sisteme imunitare mai slabe”, a spus un medic primar de medicină internă din Botoşani.

Programe de sănătate publică date peste cap de numeroase necunoscute

Faptul că nu se ştie încă exact cum funcţionează imunitatea împotriva noului coronavirus şi cât timp după infectare este activă, dă peste cap planificarea programelor de sănătate publică. Mulţi spun că o dată ce o mare parte din populaţie a fost infectată şi a căpătat imunitate, pandemia se va reduce. „Herd immunity” („imunitatea de turmă”) apare atunci când un procentaj din populaţia globală devine imună la un agent patogen. Se crede că, în momentul în care 75% din populaţie se va fi imunizat, virusului SARS-CoV-2 îi va fi destul de greu să se mai propage.

De asta depinde, însă, cât de calitativi sunt anticorpii produşi de organismul celor infectaţi. Tocmai de aceea, noua strategie de donare de plasmă de la pacienţi vindecaţi, pentru tratarea unor cazuri grave, nu se aplică tuturor bolnavilor vindecaţi, ci doar celor care au o cantitate suficient de mare de anticorpi şi de o calitate bună.

Pacienţi trataţi cu medicamente pentru SIDA

La nivelul judeţului Botoşani, pacienţii sunt în continuare trataţi cu medicamentele prescrise pentru bolnavii de HIV SIDA. Kaletra şi Plaquenil se regăsesc în continuare în fişele de tratament ale pacienţilor internaţi cu forme medii şi grave ale Covid19.

Din păcate, singurul tratament care este recunoscut de câteva zile şi de Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) nu se regăseşte în farmacia Spitalului Judeţean. Pe 3 iulie, Comisia Europeană a acordat o autorizaţie de introducere pe piaţă condiţionată pentru medicamentul Remdesivir, care devine astfel primul medicament autorizat la nivelul UE pentru tratamentul împotriva Covid-19. Această autorizare, în cadrul unei proceduri accelerate, survine în urma unei recomandări din partea EMA, urmată de o aprobare din partea statelor membre.

Una dintre explicaţiile pentru care singurul medicament care pare să funcţioneze nu se găseşte nicăieri este şi faptul că, înainte cu câteva zile ca acesta să fie recunoscut ca un tratament eficient împotriva Covid19, Statele Unite au cumpărat toată producţia mondială a Redemsivir pentru următoarele trei luni, astfel că Europa şi mare parte din restul mapamondului a rămas fără acces la noul medicament. Cu alte cuvinte, este foarte puţin probabil ca acesta să poată fi achiziţionat la Botoşani, de Spitalul Judeţean.

 

 

+11 -3
se încarcă...