Aerul pe care-l respirăm în Botoşani devine pe zi ce trece mai periculos pentru sănătate. Şi asta din cauza concentraţiilor mari de particule de praf în suspensie, PM 2,5 şi PM 10, care afectează grav sănătatea.
Municipiul Botoșani s-a lăudat deseori în ultimii ani cu titlurile de „Oraş Verde”, „Oraşul cu cel mai mult spaţiu verde pe cap de locuitor” sau chiar „Capitala verde a României”. Titlurile au venit ţinând cont că Botoşaniul are ceva mai multe parcuri şi spaţii verzi decât majoritatea oraşelor din ţară, iar industria grea şi potenţial poluantă este cvasiinexistentă, însă dacă ar fi să comparăm calitatea aerului de la noi cu standardele şi clasamentele europene, situaţia este jalnică.
Noi măcar monitorizăm calitatea aerului
Astfel, municipiul Botoşani este printre puţinele din ţară care măsoară constant calitatea aerului, în România fiind doar şapte localităţi în această situaţie, iar oraşul nostru este printre cele patru care chiar raportează aceste date cu regularitate, pentru a se putea face o imagine de ansamblu a calităţii aerului.
Situaţia ne arată că la nivel naţional este aproape imposibil să ne facem o idee despre calitatea aerului şi care sunt localităţile poluate sau cu aerul cel mai curat, tocmai din cauză că monitorizarea calităţii aerului este deficitară şi sunt prea puţine localităţi care să colecteze date pentru cel puţin 75% din zilele anului sau, şi mai mult, să raporteze aceste date mai departe.
Primii în ţară, codaşi în Europa
În Europa sunt 300 de localităţi monitorizate constant la calitatea aerului, iar printre acestea este şi municipiul Botoşani. Potrivit unui raport al Agenției Europene a Mediului (AEM), cele patru localităţi din România care furnizează constant date despre calitatea aerului (Botoșani, București, Timișoara și Brașov) sunt pe locurile 223, 263, 267 și respectiv 273, din 300 de orașe europene monitorizate. Cluj, Pitești și Satu-Mare sunt alte trei orașe care au stații de monitorizare, dar nu au furnizat date complete.
Dacă ne raportăm doar la aceste date, Botoşaniul stă cel mai bine din ţară, însă nu trebuie să pierdem din vedere că ne comparăm doar cu alte trei oraşe şi nici faptul că, dacă ne comparăm cu Europa, suntem de fapt în coada clasamentului.
Potrivit AEM, toate oraşele din România care raportează date înregistrează grade ridicate de poluare atmosferică regulată. Care ar fi marea problemă cu această poluare? Este vorba de depăşirea constantă şi cu mult peste limite a indicatorului PM2,5, adică mai pe româneşte spus poluarea cu praf, una dintre cele mai nocive pentru sănătatea populaţiei.
Braşovul, mai poluat decât Bucureştiul
Datele la nivel naţional arată, în mod cu totul surprinzător, că la Bucureşti aerul este mai curat decât la Braşov, iar când ne uităm pe statisticile europene că în Europa de Est, Balcani şi Europa Centrală este aerul cel mai nociv.
Agenția Europeană de Mediu este foarte atentă cu aceste date deoarece instituţia estimează că 307.000 de oameni au murit prematur în 2019 din cauza poluării cu particule fine, în cele 27 de state membre ale UE.
Calitatea aerului, evaluată de APM
La Botoşani, evaluarea calităţii aerului şi a nivelului de poluare se realizează cu ajutorul Staţiei automate, aparţinând Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA). APM Botoşani este dotată cu o Staţie de fond urban BT1 – FU (amplasată în municipiul Botoşani, pe Bulevardul Mihai Eminescu nr.44).
Staţiile de fond urban sunt amplasate astfel încât nivelul de poluare să fie influenţat de contribuţiile integrate ale tuturor surselor din direcția opusă vântului şi să fie reprezentative pentru evaluarea calităţii aerului pe o arie de mai mulţi kilometri.
Poluanţii atmosferici luaţi în considerare în evaluarea calităţii aerului înconjurător, pentru zona administrativă a judeţului Botoşani sunt: dioxid de sulf (SO2), oxizii de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), benzen (C6H6) şi pulberi în suspensie (PM2,5 şi PM10).
De ce sunt periculoase particulele de praf PM 2,5
PM 2,5 reprezintă indicatorul tehnic pentru cele mai periculoase pulberi în suspensie detectabile în aer în special în oraşele mari. „2,5” se referă la dimensiune şi indică o particulă de maxim 2,5 microni, adică foarte fină, care pătrund adânc în plămâni.
Aceste particule sunt greu de îndepărtat şi provoacă o reacţie a sistemului imunitar. Mai precis, celulele de apărare ale organismului le confundă cu bacteriile şi încearcă să le omoare. Cum nu reprezintă bacterii, sistemul imunitar nu le poate „ucide”, iar rezultatul reprezintă o inflamaţie permanentă a ţesutului pulmonar.
De regulă, aceste pulberi conţin şi substanţe active, care generează un proces de îmbolnăvire a plămânilor similar celui cauzat de fumat sau de îmbătrânire. Expunerea pe termen lung la poluarea cu particule fine creşte mortalitatea şi riscul de boli cardiovasculare.
Maşinile, unul dintre principalii factori de poluare
Dacă în marile oraşe poluarea este agravată în special de zonele industriale şi emisiile produse de anumite fabrici sau societăţi, la Botoşani factorii cei mai mari de poluare sunt maşinile şi pulberile în suspensie, care se regăsesc în praful de pe străzi şi trotuare.
Pulberile în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici şi picături de lichid. Provin din surse naturale, precum erupţii vulcanice, eroziunea rocilor, furtuni de nisip şi dispersia polenului, dar şi din surse antropice, cum ar fi şantierele de construcţii, activitatea industrială, sistemul de încălzire a populaţiei, centralele termoelectrice şi a traficul rutier, cum este cazul la Botoşani.
Specialiştii de mediu susţin că plafonul jos de nori de pe timpul sezonului rece, combustiile de toate tipurile şi perioada de vegetaţie a arborilor ar explica de ce iarna sunt valori mai mari de particule de praf periculoase în aer decât vara, când senzaţia este totuşi că este mai mult praf.
Potrivit specialiştilor pediatri, copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer și, în consecință, şi mai mulți poluanți.
Expunerea pe termen lung la poluarea cu particule fine creşte mortalitatea şi riscul de boli cardiovasculare.
Situaţia ar putea fi agravată de praful saharian
O cantitate importantă de praf din Sahara a fost detectată în Europa acum trei zile, pentru prima dată în acest an. Aceste particule ar putea să ajungă în estul şi în centrul continentului nostru în următoarele zile, au anunţat administratorii Serviciului european Copernicus de monitorizare a atmosferei, informează DPA. Prezenţa prafului saharian ar putea afecta sănătatea umană, dar şi producţia de energie solară. Potrivit previziunilor realizate de administratorii programului Copernicus, acest praf provine din Africa de Nord, a ajuns deja în Peninsula Iberică şi se îndreaptă spre Franţa şi apoi spre estul continentului.
Efectul tipic este un cer roşu sau portocaliu, dar există şi potenţialul de a influenţa negativ calitatea aerului la nivelul solului, a declarat unul dintre cercetătorii care participă la program.
Promisiuni că se vor spăla străzile
Reprezentanţii Primăriei Botoşani spun că în curând vor începe curăţarea şi spălarea străzilor, unde praful este tot mai mult, după trecerea iernii.
„Din momentul în care temperaturile exterioare vor creşte, vom intra pe străzile principale din municipiul Botoșani, în care vom acționa la fel ca anul trecut, cu comenzi ferme către Urban Serv pentru spălarea și curățarea străzilor, mai ales la bordură. Asta pentru că în urma sezonului rece s-au acumulat diferite aluviuni care sunt inestetice și, în primul rând, dăunează calității aerului. Vom acționa pe majoritatea străzilor din Botoșani, la fel cum am acționat și anul trecut și chiar vom da comenzi în plus. De asemenea, vom acționa și în parcuri, iar pe străzile laterale se va acționa cu curățare mecanică la bordură, pe străzile secundare”, a precizat viceprimarul Bogdan Buhăianu.
Edilul a spus că principalele străzi pe care se va acţiona vor fi Pacea, Primăverii, Împărat Traian, Bulevardul „Mihai Eminescu”, „George Enescu”, sau porţiuni din Calea Națională.
