Ciprian MITOCEANU
scriitor
Până la urmă a fost dezvăluit şi misterul autostrăzilor din România. Mai exact cel privitor la lipsa acestora pentru că se ştie că, în ciuda celei mai puternice creşteri economice din Europa ultimilor ani (o trăsnaie complet lipsită de acoperire, dar pe care guvernanţii ne-au tot aruncat-o în ochi) România e repetentă la capitolul infrastructură. Şi o să tot rămână în coada clasamentului doar că acum ştim şi de ce.
Lucian Şova, vremelnic ministru la Transporturi, a venit cu o justificare de toată jena. România nu are nevoie de autostrăzi. Ba chiar lipsa autostrăzilor este una din cele mai frumoase bile albe din portofoliul naţional. Fiind lipsiţi de autoastrăzi avem salarii mici – o asociere devenită obligatorie în viziunea lui Şova. Din cauza salariilor derizorii multinaţionalele au investit în România. Păi aici e raiul pentru investitori străini. Forţă de muncă ieftină, clasă politică afectată de corupţie până în măduva oaselor. Să tot investeşti aici; nu degeaba România are parte de creşteri economice record. Se ştie că doar drumul spre iad este pavat cu bune intenţii, aşa că a început să fie considerat autostradă…
Autostrăzile sunt mai degrabă o ameninţare pentru creşterea economică aşa că mai bine ne lipsim de ele. Dacă ne apucăm să le construim, multinaţionalele, hulite până nu demult, vor fugi de România. Îşi vor muta investiţiile în zone lipsite de autostrăzi. Iar pe noi ne aşteaptă sărăcie lucie.
Normal, salvarea vine de la multinaţionale; guvernul e total incapabil să asigure dezvoltarea economiei naţionale. Resurse nu mai avem, le-am dat pe nimica toată. Mai exact le-au dat pe nimica toată politicienii. Pe noi, oamenii de rând, nu ne întreabă nimeni dacă vrem să vindem ceva. Noi suntem consultaţi doar când vine vorba despre familia tradiţională, eventual cea formată dintr-un moş şi-o tinerică fără minte, dar cu perspective politice încântătoare.
Cu ani în urmă, un anume Ioan Gavra oferea explicaţii din aceeaşi categorie pentru împrumuturile externe haotice. După opinia lui autorizată faptul că România nu avea datorii externe era un handicap. Cine vine să investească într-o ţară lipsită de datorii? Dacă ai datorii atunci creditorul are interesul să le recupereze, investeşte la tine în ogradă şi te face om. Acum avem datorii, mai multe chiar decât ne trebuie. Cum anume o să le plătim? Poate ne spune Gavra; încă mai trăieşte.
„Iexistă o explicaţie” expresia care a făcut-o celebră pe Leana, personajul interpretat de Mugur Mihăescu. Dar atât de potrivită pentru fauna politică din România. Pentru aleşi totul are o explicaţie. Singurul neajuns e că trebuie să se adreseze unui anumit segment din electorat.
Sărăcia nu e o virtute, mai ales când vorbim de o ţară întreagă. Prostia guvernanţilor nici măcar atât. Dar ei se încăpăţânează să ne ştie săraci pentru că populaţia pauperă e simplu de manevrat şi ieftin de cumpărat. Merge o sticlă de trascău şi salam ce duhneşte a copită de cal. Cei mai pretenţioşi vor ulei şi pulpe dezosate, dar nu mai mult.
Guvernanţii nu au minte, dar nici memorie. Traian Băsescu a profitat de declaraţia lui Şova pentru ceva aprecieri pe marginea subiectului. Cică e nerozie. Aprecierea vine de la unul care a fost preşedinte zece ani şi mulţi dintre aceştia şi-a permis să se comporte ca şi cum ar fi trăit într-o republică prezidenţială. Unul care a petrecut şapte ani de zile ca ministru la Transporturi, sub diverse guvernări. Mereu a spus că nu avem nevoie de autostrăzi. Cică trebuiau modernizate drumurile naţionale. Eventual cu pancarte pe care să scrie „Aici sunt banii dumneavoastră”.
Când a devenit preşedinte a decis că România nu are nevoie de autostrăzi pentru a-şi valofirica potenţialul turistic. Serviciile din sistem erau de vină. De multe nu avea nevoie România pe timpul lui Băsescu. Acum, că nu mai este la butoane, îşi permite să facă aprecieri inteligente. Ar trebui să-i fie ruşine, dar de aşa ceva duce lipsă. Sau doar e anesteziat.
Cam aceasta este fauna ce ne conduce. Încearcă să ne convingă că nu avem nevoie de autostrăzi, de spitale, de şcoli, de resurse şi de economie. Dacă sunt la capitolul ăsta, ţin să le atrag atenţia că nici de politicieni nu prea avem nevoie. Sunt mai mulţi decât ne trebuie şi, ca şi cum nu ar fi de ajuns, fac eforturi colosale să-şi rezolve şi rubedeniile sau amantele. Nu avem nevoie de aşa ceva. Nu ne trebuie o puzderie de ministere unde sunt angajaţi zeci de mii de inutili. Angajaţi, că de muncit nu munceşte nimeni. De ăia chiar avem nevoie?
