joi, martie 28, 2024
AcasăInterviuUn miliard de euro scos din ţară

Un miliard de euro scos din ţară

ANAF a început controale la băncile comerciale şi multinaţionale au descoperit schema prin care acestea îşi diminua profiturile ca să nu plătească impozite în România.

 

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a început controale la bănci, unde a identificat multe lucruri şi sunt consecinţe majore, a declarat directorul general al Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, Ionuţ Mişa, într-o conferinţă de specialitate.

„Suntem în analiză în momentul de faţă în domeniul bancar şi avem controale în curs. Nu pot să vă dezvălui care este stadiul şi ce se întâmplă acolo, dar vă spun că sunt consecinţe majore şi am identificat multe. Pot să vă dau un exemplu. Vă dau un exemplu cu portofoliile de credite care se vând. Băncile au venit cu ideea că pentru a putea valorifica un credit care este neperformant trebuie să îl pună într-un pachet cu credite performante, astfel încât să creeze un pachet cât mai atractiv pentru un eventual investitor. S-au vândut, astfel, pachete de credite de 100 milioane de euro, deci o sumă facilă pe tranzacţiile care se realizează, la randamente de 5%-7%. Au vândut un pachet de 100 milioane de euro unei companii, cu cinci-şapte milioane euro. Diferenţa de 95-93 milioane euro ar reprezenta cheltuială deductibilă. Au fost pierderi, asta înseamnă că şi-a diminuat profitul”, a spus Mişa.

Potrivit acestuia, compania căreia i-a fost vândut portofoliul de credite era o filială a băncii şi avea birourile în offshore. „Compania către care a vândut era o companie filială. Practic, banca era acţionar 100% în acea companie, care avea birourile într-un offshore. Sunt situaţii în care este demonstrat că creditul respectiv a fost utilizat într-un circuit fraudulos şi, mai mult decât atât, nu au respectat normele proprii ale băncii care l-a acordat. Deci, banca a dat un credit în contradicţie cu normele proprii şi, mai mult decât atât, se demonstrează în instanţă prin hotărâre definitivă că a intrat într-un circuit evazionist. Cu toate acestea, faptul că nu şi-a recuperat acel credit, cheltuiala generată cu creditul se consideră cheltuială deductibilă. Încă o dată, se scade din (n.r. – impozitul) pe profitul pe care trebuie să îl plătească în România”, a atras atenţia şeful Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, din ANAF.

 

Puhoi de bani scoşi şi de multinaţionale

 

Mai mult, aproape un miliard de euro a fost scos din România în ultimii cinci ani, iar cu aceşti bani s-ar fi putut realiza multe proiecte.

„Numai de la cinci companii care sunt în domeniul petrolului, retailului, tutunului şi comerţului cu electronice s-au făcut ajustări de 87 milioane lei. Doar cinci companii, gândiţi-vă ce înseamnă la nivel naţional. Direcţia generală a marilor contribuabili are astăzi 1.500 de companii în portofoliu. Sumele sunt mari, foarte mari. Un studiu pe care l-am realizat la începutul anului 2015 pe un portofoliu de 2.500 de companii ne dusese la concluzia că aproape un miliard de euro în ultimii cinci ani au fost scoşi din România. Cu aceste sume s-ar putea realiza extrem de multe proiecte în România şi ar putea aduce beneficii majore românilor”, a spus Mişa.

 

Profituri expatriate

 

Potrivit acestuia, o companie din domeniul tutunului a achiziţionat tutunul de la o altă subsidiară afiliată dintr-o ţară membră la un preţ foarte mare, pe care îl vindea în România la o marjă de profit extrem de mică. „În România plătea aproape nimic, iar în ţara respectivă se duceau toate profiturile. Am reuşit să identificăm acest tip de tranzacţii şi am reuşit să realizăm ajustări de 12,3 milioane lei”, a precizat oficialul ANAF.

El explicat, în context, cum sunt scoşi din ţară banii realizaţi de marile reţele de hipermarketuri. „În retail se importă produse cu valoare adăugată din afara ţării şi se vând în România. Companiile spun că au creat locuri de muncă multe, «datorită nouă aveţi atâtea locuri de muncă», dar uită să precizeze un aspect foarte important. Aceste locuri de muncă sunt prost plătite. Ar trebui să ne uităm la faptul că aceste companii importă bunurile din afară la o valoare mică, le vând ulterior în România, iar numai pe diferenţa de preţ se aplică impozitul pe profit. În România rămân puţini bani. Practic locurile de muncă în ţările în care s-au produs acele bunuri sunt bine plătite, au plus valoare în ţara respectivă şi mai puţin în România. Asta este una dintre cele mai utilizate metode”, a arătat Mişa.

 

50% din venituri aduse de marii contribuabili

 

De asemenea, reprezentantul Fiscului a mai spus că sunt companii care au o reţea globală şi importă diferite bunuri şi servicii din celelalte ţări la o valoare foarte mare pe care le vând în România. „Sunt companii din domeniul auto care au rata profitului 2% an de an. Este foarte greu să realizezi o rată a profitului constantă. Este o ciclicitate economică, există un mediu de business. Ca să poţi să obţii an de an 2% este o consultanţă foarte bună, beneficiază de experienţă foarte bună în această zonă, au tehnici foarte bune pe care le utilizează”, conform oficialul ANAF. El a precizat că Direcţia de Mari Contribuabili colectează aproape 50% din veniturile la buget şi administrează toate companiile mari, cu cifre mari şi volume mari.

 

Let’s get the money back

 

Ionuţ Mişa a participat la dezbaterea „Unde se duc profiturile din România? – Traseul banilor făcuţi în România şi de ce firmele româneşti nu au şanse reale de dezvoltare”, pasul al doilea din campania „Să luăm banii înapoi” („Let’s get the money back”) iniţiată de europarlamentarul Cătălin Ivan în calitatea sa de membru al Comisiei speciale din Parlamentul European care investighează scandalul Panama Papers. Prima dezbatere a avut loc săptămâna trecută la Bruxelles, având ca invitaţi specialişti Interpol, Europol, ai Comisiei Europene şi ai altor organisme legate de fraudele internaţionale.

Concluziile campaniei „Let’s Get the Money Back” vor constitui baza de elaborare a unei directive europene menite să limiteze eludarea plăţii taxelor şi frauda fiscală în UE.

Deja ai votat!
Botoșani
nori împrăștiați
8.9 ° C
11.6 °
8.3 °
63 %
1.3kmh
31 %
joi
9 °
vin
16 °
sâm
22 °
Dum
24 °
lun
25 °

CARICATURA ZILEI

Joi

POZA ZILEI

Gata, au rezolvat cu circulația în centru. Ori se terminase programul și n-au mai apucat să strângă, cine știe.

EDITORIAL

Anul electoral 2024... Alegerile sunt din ce în ce mai aproape, deci e de așteptat ca lupta între poftitorii de ciolan să se intensifice....

EPIGRAMA ZILEI

Mi-a șoptit o viorea C-o să-mi dai inima ta Și m-am întrebat instant: O fi vorba de... transplant? -Dumitru MONACU

HAPPY CINEMA

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...