O nouă parola a fost trimisă către email-ul tău.

Reporter: – Care sunt cele mai mari probleme ale pensionarului botoşănean?

Maria Paraschiv: – Cele mai mari probleme ale pensionarilor botoşăneni sunt legate de sănătate. A fi pensionar înseamnă a avea o anumită vârstă şi, după structura fiecăruia, pensionarii îşi duc vârsta cum pot. La aceasta se adaugă şi alte probleme, cum ar fi pensiile mici. Aici, bineînţeles, depinde de fiecare în parte, unde şi cum a lucrat, cât a lucrat şi cât a contribuit la fondul de pensii dar, în general, pensiile sunt mici.

– Aţi văzut rezultate concrete din partea autorităţilor în soluţionarea problemelor pensionarilor?

– Autorităţile sunt receptive pentru că, în primul rând, ne ascultă. Apoi încearcă să rezolve din problemele semnalate în baza limitelor legale şi a posibilităţilor fiecărei autorităţi. Am solicitat sprijinul celor de la Nova Apaserv în caz de avarii sau probleme de canalizare, colaborăm cu Casa Judeţeană de Pensii (CJP), avem şi sprijinul primăriei atunci când sunt cazuri care ţin de primărie, colaborăm foarte bine şi cu Consiliul Judeţean sau Instituţia Prefectului. Suntem afiliaţi şi la Federaţia Naţională a Pensionarilor din România, facem parte şi din Consiliul Naţional al Persoanelor Vârstnice şi aceste instituţii au pus şi ele, la rândul lor, la socoteală problemele pensionarilor, începând de la pensii, până la sănătate. Încercăm să primim soluţii pe toate căile. Am pus şi problema biletelor la tratament, pentru că pensionarul a muncit o viaţă, a acumulat nişte ani, nişte boli şi nu poţi să-l trimiţi la tratament din doi în doi ani în staţiune, pe o perioadă de 18 zile, care, din ce am înţeles, acum s-a redus la 12. Aşteptăm mereu să vedem ce se poate rezolva.

– Cum se descurcă, financiar vorbind, un pensionar botoşănean?

– Nu are altă soluţie decât să-şi drămuiască banii. În primul rând, îşi plăteşte toate dările pe care le are la servicii, impozite şi utilităţi. Apoi are de cumpărat medicamente şi ce îi mai rămâne dă pe mâncare. Sunt unii care mai sunt ajutaţi de copii, alţii primesc sprijinul nepoţilor şi le este mai bine.

– Le rămân vârstnicilor bani şi pentru activităţi sociale?

– Pentru unii dintre ei, nici pomeneală. O parte dintre pensionari îşi mai permit din pensie să facă şi altceva în afară de a-şi plăti dările şi medicamentele, dar la cea mai mare parte nu mai ajung banii şi de activităţi sociale.

– S-au anunţat deja câteva majorări ale pensiilor şi indemnizaţiilor pe care le primesc pensionarii.

– Cu siguranţă vor fi benefice. Aşteptăm şi noi să vedem cu noile indexări de la 1 ianuarie ce modificări de pensii sunt, se mai anunţă alte modificări din februarie. Ar mai trebui să mai aibă loc o nouă majorare a punctului de pensie de la 1 iulie. S-a anunţat că nu se mai plăteşte impozit şi contribuţie la sănătate din pensie şi aşa mai vin ceva bani în plus. Dar dacă se scumpesc celelalte, pornind de la utilităţi, nu este mare lucru.

– Aşa ar putea să se şi diminueze numărul pensionarilor care au popriri pe pensii din cauza datoriilor pe care le-au acumulat?

– Sunt puţini cei care au popriri. De obicei, pensionarii preferă să-şi drămuiască banii tocmai pentru a nu ajunge la datorii. Chibzuindu-şi banii, fac în aşa fel încât să nu iasă cu datorii, chiar dacă asta înseamnă să se priveze de anumite lucruri sau să nu-şi permită chestiuni necesare. Sunt unii pensionari care preferă să nu-şi cumpere medicamente, să nu-şi scoată reţete, dar să-şi achite toate dările.

– Din ce motive, credeţi, mulţi botoşăneni se „împiedică” de pensionari? Asta după ce mulţi se plâng că nu au locuri în tramvaie sau maxi-taxi din cauza pensionarilor?

– Pensionarii au ajuns, în ziua de azi, într-o poziţie ingrată din păcate, situaţie care nu era întâlnită înainte de 1989. Înainte era atât de frumos să te pensionezi. Bineînţeles, nu putem compara perioadele, dar atunci parcă era mai mult respect. Ce se întâmplă acum este o concepţie greşită, pentru că, dacă stăm să ne gândim, tinerii, salariaţii actuali, vor fi şi ei pensionari. Într-adevăr, conflictul dintre generaţii a existat dintotdeauna. Şi noi, când eram tineri, mai aveam momente când spuneam una sau alta de pensionari, dar niciodată nu s-a ajuns în situaţii cum sunt cele de acum. Aici putem să ne gândim şi la educaţie, care lasă de dorit, pornind de la grădiniţă sau de la familie. Este un întreg arsenal. Acum, nici măcar profesorii nu mai sunt respectaţi. Din democraţie, parcă am luat ce e mai rău, nu ce e mai bun şi nu numai la noi în judeţ, ci în toată ţara.

– O altă acuză aruncată pensionarilor este aceea că formează bazinul electoral al PSD. De ce votează pensionarii cu PSD şi nu cu alt partid?

– Depinde ce activitate desfăşoară fiecare partid în parte, cu ce măsuri vine fiecare partid. S-a tot spus că PSD vine cu măsuri populiste, dar nu e chiar aşa. Din moment ce liberalii au tăiat salariile cu 25% şi au îngheţat pensiile, iar PSD a crescut pensiile, cum să nu voteze cu cei care au promis redresări financiare? Nu votează cu PSD, votează cu partidul care aduce măsuri aşteptate de ei.

– De ce activităţi credeţi că ar fi nevoie pentru ca vârsta pensionării să fie şi mai plăcută?

– Fiecare organizaţie îşi planifică anumite activităţi. Depinde ce îşi prinde în program fiecare organizaţie şi ce solicită pensionarii. În primul rând, este nevoie de un sediu şi apoi să-ţi placă ceea ce faci. Pot fi făcute foarte multe activităţi pentru pensionari, specifice sezoanelor. Iarna, de exemplu, se pune accent mai mult pe activităţi de interior, iar când este cald afară, se pot organiza excursii sau zile dansante.

– Municipalitatea a organizat în repetate rânduri Revelionul Pensionarilor, pentru care a avut întotdeauna o cerere foarte mare. Din ce motiv?

– Probabil din dorinţa de a socializa, de a mai schimba ambientul. Noi, ca sindicat, oricum ne mobilizăm şi organizăm în fiecare an petrecerea de Revelion pe 29 decembrie, la unul din restaurantele din municipiu. Avem şi alte petreceri, cum ar fi cea pentru 8 martie, sau pe 1 octombrie, de Ziua Pensionarilor. Cât despre revelionul organizat de primărie, este o acţiune strict a municipalităţii. În alţi ani, aveam un protocol de colaborare, dar nu şi în prezent. Şi aici, pentru a organiza un revelion, ai nevoie de un regulament de funcţionare. Nu poate să participe toată lumea de pe stradă.

– Ce face sindicatul pe care îl reprezentaţi pentru pensionarii botoşăneni?

– Depinde de fiecare sezon în parte. Acum, că e iarnă, este greu să organizezi excursii, pentru că îi este greu pensionarului să se îmbrace mai gros, să se mişte. Din acest motiv, mergem mai mult pe activităţi de socializare, cum ar fi jocuri de societate, partide de şah, table, Rummy, se uită la televizor sau ascultă muzică. Cei care vin la sindicatul nostru au legat şi prietenii aşa că se mai vizitează şi în afara clubului, participă la aniversări sau onomastice. După ce se încălzeşte afară, încep dansurile, povestesc, şi organizăm şi excursii. Am fost nu numai în ţară ci chiar şi în ţări străine.

– Cât ar trebui să fie o pensie decentă, la preţurile actuale?

– Pentru a se descurca decent, cred că o pensie de 2.000 de lei pe lună ar fi suficientă. Cu menţiunea că totul diferă de la caz la caz, pensionarul ar avea nevoie de această sumă, cred, pentru a se descurca onorabil. Unii au de plătit impozite mai mari, alţii impozite mai mici, unii au facturi mai mari ori alţii au de cumpărat medicamente mai scumpe. De asta spun, totul diferă de la caz la caz. Dar, ca o medie, cred că 2.000 de lei ar fi o pensie decentă.

se încarcă...
EVALUAȚI ARTICOLUL -
O stea2 stele3 stele4 stele5 stele
Se încarcă...