Minodora Vasiliu, directorul DSVSA, susţine că siguranţa alimentară este o temă extrem de complexă, în care orice exces face rău.
– Alexandru DOROFTEI
Reporter: – Majoritatea produselor aflate în comerţ conţin E-uri, monoglutamat de sodiu, coloranţi artificiali şi multe alte asemenea substanţe. Sunt acestea periculoase pentru sănătatea noastră, a consumatorilor?
Minodora Vasiliu: – Nu putem da un răspuns clar pe această temă, e un fel de liber arbitru atunci când vorbim de produsele aflate în supermarketuri. Produsele care se află pe rafturi au în compoziţia lor atât substanţe naturale, cât şi artificiale, unele dintre ele fiind chiar cele pe care le-aţi enumerat. Acestea sunt avizate şi sunt permise pentru a fi introduse în compoziţia produselor, dar bineînţeles într-o anumită doză, fiecare are o anumită concentraţie scrisă pe etichetă, care trebuie respectată de producător. Ce face rău şi ce nu face rău e un subiect pe care l-am putea dezbate mult, pentru că suntem persoane sau indivizi separaţi şi ne manifestăm diferit unul faţă de celălalt. Ne adaptăm consumul în funcţie de ceea ce ne place şi ne face bine. E normal ca atunci când observăm că un produs are un conţinut exacerbat în substanţe artificiale să reflectăm asupra acestui lucru. În această situaţie trebuie să ne gândim cât consumăm din acest produs, dacă îl consumăm permanent pentru viaţa de zi cu zi, dacă e un regim de viaţă sau e doar un moft. În această situaţie oamenii trebuie să-şi facă o autoeducaţie în ceea ce priveşte mâncarea pe care o consumă. Este foarte important să gândim ce mâncăm.
– Conţin substanţe toxice produsele de pe rafturile magazinelor?
– În nici un caz, tot ce găsim în comerţ este autorizat şi avizat să existe acolo. Nu pot să ajungă pe rafturi produse care să conţină asemenea substanţe, asta e cert. Dar putem privi ca exemplu alcoolul, dacă bem un pahar e ok, dar dacă bem trei sticle intrăm în comă alcoolică, acest produs devine toxic, iar băutura se află pe raft spre vânzare. De asta spun că e alegerea consumatorului în ceea ce face, el face ca un produs să fie toxic sau benefic.
– La ce trebuie să se uite botoşănenii prima dată atunci când îşi pun produse în coş, pentru a nu-şi periclita sănătatea?
– Atunci când mergem la cumpărături pornim cu ideea de a alege ce dorim. Unele produse au o calitate pe brand, altele conţin multe substanţe naturale, dar sunt şi multe care au în marea lor majoritate în compoziţie doar produse artificiale. Primul lucru pe care trebuie să-l fac eu ca şi cumpărător, este să mă uit la produs. Este foarte important acest lucru, pentru că acesta s-ar putea să fie în termenul de garanţie şi să spun e ok, îl iau, dar trebuie să mă uit şi la cum arată, să mă întreb dacă pot să îl consum, după care mă uit la etichetă să văd dacă el corespunde nevoilor mele, din punct de vedere al compoziţiei şi la alte asemenea detalii. Un alt lucru important este momentul când vreau să consum acel produs, azi sau peste o săptămână? În această situaţie mă gândesc să iau un produs cu termen de valabilitate mai mic sau mai mare.
– Produsele care se află în termenul de valabilitate sunt sigure pentru consum sau sunt mai mulţi factori care pot afecta calitatea acestuia chiar dacă se află în acest termen?
– Este posibil ca de la producţie până la raft să intervină mai mulţi factori care pot face un produs să nu fie sigur pentru consum. Gândiţi-vă că transportul poate fi defectuos, o manipulare de la transport până la raft să nu se facă conform normelor igienice, alimentele să nu fie păstrate la o anumită temperatură. Pe lângă acest lucru şi noi suntem responsabili de calitatea produselor. Să spunem că am luat ce am vrut noi, a corespuns din toate punctele de vedere, ne-a luat ochiul, conţine substanţe naturale, dar când ajungem acasă facem ceea ce trebuie? Dacă este indicat ca produsele din carne să fie ţinute la o anumită temperatură, nu le lăsăm pe masă în bucătărie de seara până dimineaţa şi le preparăm a doua zi. Trebuie şi eu să am grija de ceea ce fac.
– La noi în judeţ, şi nu numai, vedem tot felul de comercianţi care vând la colţ de stradă ouă, brânză, carne şi alte asemenea produse. De unde trebuie să cumpere oamenii pentru a fi siguri de faptul că nu le este pusă sănătatea în pericol?
– În nici un caz nu trebuie să cumpere de la oricine şi oriunde. Tot timpul am făcut recomandări ca oamenii să ia doar ce este la raft în locurile autorizate, de la producători primari, halele de lapte, locuri unde sunt verificate produsele de către oamenii noştri. Ceea ce provine de la un vecin, de după bloc, dintr-un portbagaj este pe asumare proprie.
– Care este pericolul pentru cei care preferă să cumpere din locuri neautorizate? La ce fel de riscuri se expun ei şi familiile lor?
– Pot fi o groază de pericole, produsele respective pot transmite o boală pe care a avut-o cel de la care cumpărăm marfa, nu putem cunoaşte starea de igienă în care au fost produse aceste mărfuri, ori poate a fost ţinută la o temperatură neadecvată şi apoi au dezvoltat anumite microorganisme care ne pot îmbolnăvi. Gândiţi-vă că sunt anumiţi oameni care sunt purtători de anumite boli de care nici măcar ei nu ştiu, nu e vina lor, nu e vina nimănui, dar dacă se află în contact cu anumite produse pe care noi le cumpărăm riscăm să ne îmbolnăvim. În plus, trebuie să avem grijă pentru că putem lua produse bune, dar tocmai igiena noastră să fie deficitară.
– Dumneavoastră ce fel de alimente preferaţi pentru a vă menţine o stare de sănătate bună?
– Eu prefer fructele şi legumele, mănânc de maxim două ori pe an carne de peşte. În rest, am renunţat total la carne fiindcă asta îmi face bine. În această perioadă pieţele sunt pline de fructe, este sezonul lor.
– Recomandaţi oamenilor să renunţe la carne şi să adopte acest stil de viaţă, doar cu fructe şi legume?
– În nici un caz, omul trebuie să mănânce ceea ce pe el îl încântă. Dacă te simţi bine consumând carne de cinci ori pe zi, atunci e ok. Eu nu impun nimănui ce să mănânce şi ce nu. Nici în familia mea nu am impus reguli, oamenii decid ce este bine şi ce este rău pentru ei.
– Recent a fost confirmată prezenţa antraxului la Manoleasa. Cum este gestionată această situaţie?
– Antraxul este o boală telurică, sporii acestei bacterii pot exista în pământ şi până la 100 de ani în condiţii de temperaturi extreme. În România este un program prin Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor care asigură vaccinarea anticărbunoasă înainte de păşunat şi care este gratuită. În momentul în care animalele sunt vaccinate, ele sunt imunizate împotriva acestei bacterii şi nu mai dezvoltă boala. Dar sunt momente când acel vaccin poate să nu fi prins ca să poate crea imunizarea şi atunci pot apărea cazuri izolate. Ideea e că în momentul în care proprietarul vede că animalul e bolnav, e slăbit, nu mai dă producţia de lapte, să nu mai intre deloc în contact cu animalul şi în nici un caz să nu-l sacrifice. Acum a fost o formă uşoară de transmitere la om, dar se pot expune la antrax gastro-intestinal, antrax respirator sau la multe alte variante.
– Ce simptome are această boală? Cum o poate omul recunoaşte?
– Este foarte greu de recunoscut şi de diagnosticat cât timp animalul este viu, fiindcă are o simptomatologie iniţială asemănătoare cu multe alte boli, febră, scăderea producţiei în lapte, iar cel mai important e să nu intervină proprietarul cu nimic şi să anunţe medicul veterinar de urgenţă.
– La noi în mediul rural, mai toţi oamenii au animale în curte, care le asigură traiul de zi cu zi. Ce fel de animale pot avea acest bacterie?
– Animalele cu sânge cald, mă refer la bovină, cabalină, capre, oi, se pot îmbolnăvi şi porcii, dar sunt cazuri rare.
– Cum se transmite această boală la om?
– La om există mai multe căi, se poate transmite prin contact, proprietarul poate avea anumite leziuni la nivelul membrelor, dar se poate lua şi prin manipularea furajelor dacă acestea sunt contaminate, prin consumul de alimente de la animalul bolnav. Este foarte important să ştim că de la animalele bolnave cu antrax nu se consumă absolut nimic. Totul se incinerează.
– Antraxul poate duce la deces?
– Poate duce la deces, dar nu sub forma antraxului cutanat, care este forma cea mai uşoară, celelalte forme pot duce la deces, cel mai grav fiind antraxul respirator, în cazul în care un om stă şi inspiră sporii în anumite condiţii.
– În încheiere, revenind la prima parte a discuţiei legată de cum ar trebui să mâncăm pentru a nu ne îmbolnăvi, ce le transmiteţi botoşănenilor?
– Să aibă grijă ca dorinţele lor să coincidă cu produsele pe care ei le consideră bune pentru sănătatea lor, să ştie că orice exces de produs provoacă o anumită simptomatologie, nu este obligatoriu să fie depăşit termenul de valabilitate pentru a ne îmbolnăvi. Ei sunt cei care hotărăsc, iar de alegerea lor depinde siguranţa lor şi a familiei.
