O nouă parola a fost trimisă către email-ul tău.

Gheorghe Median susţine că la Botoşani a fost un curent puternic unionist şi că Marea Unire este cel mai însemnat eveniment din istoria României.

 

Reporter: – Ne apropiem de centenarul Marii Uniri de la 1 Decembrie. Ce înseamnă acest eveniment în istoria românilor?

Gheorghe Median: – Marea Unire, pe care o sărbătorim astăzi (n.r. – 1 Decembrie) şi pe care anul viitor o vom sărbători la centenar, este fără îndoială cel mai însemnat eveniment din istoria naţională. Este un eveniment gândit, la care s-a visat şi pentru care s-a acţionat de sute de ani pentru că, se ştie, România nu a fost întreagă, cum este acum, secole de-a rândul părţi ale ei s-au aflat sub stăpânire străină. Şi, în momentul în care românii de dincolo de graniţe au înţeles că destinul lor nu poate fi alături decât de propria mamă, acest obiectiv a început să aibă şanse de izbândă.

– În ce context a avut loc unirea?

– Problema românească devenise una dintre problemele importante pentru români, dar şi pentru Europa. România era şi este aşezată într-o zonă strategică deosebită şi era o ţintă pe care mulţi au încercat să şi-o apropie şi este meritul diplomaţiei româneşti, al „intelighenţiei” românilor, care au ştiut, ca în meandrele acestui curs sinuos, să arate că interesul naţional primează.

– Cum s-au derulat evenimentele?

– Dacă ar fi să o luăm în trepte, am putea spune că primul moment l-a constituit Unirea Principatelor, în 1859, sub Alexandru Ioan Cuza, apoi întregirea în parte a teritoriului naţional în urma Războiului de independenţă, prin alipirea Dobrogei şi a Cadrilaterului, desigur. A treia etapă a venit în cascadă, după declanşarea Primului Război Mondial şi intrarea României în război, prin alipirea succesivă la România a Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei. Deci nu s-a întâmplat deodată, iar în tot acest timp, după realizarea Unirii, statul român a început să fie din ce în ce mai puternic.

– Care a fost factorul cel mai important care a contribuit la realizarea unirii?

– Fără îndoială a primat dorinţa românilor de a se vedea uniţi într-un singur stat. Era o tendinţă generală în Europa de formare a statelor naţionale, tendinţă împiedicată pentru mult timp de existenţa unor imperii multinaţionale care subjugau. Dar nu trebuie să uităm că şi conjunctura internaţională a avut consecinţele ei. Spre exemplu, venirea dinastiei de Hohenzolern în România, cu domnitorul Carol I, în 1866, devenit mai apoi rege al României, a avut un rol deosebit în faptul că ne-am găsit un aliat în Germania, care era una din marile puteri ale Europei. Iar mai apoi, în 1883, România a aderat la Tripla Alianţă, un pact militar din care făceau parte Germania, Austro-Ungaria şi Italia, ajungând să aibă şi o protecţie, un aliat militar.

– Dar ce rol au jucat botoşănenii în Marea Unire?

– Au avut un rol deosebit. Dacă ar fi să spunem numai numele lui Nicolae Iorga, ar acoperi 90% din ceea ce poate să facă o naţiune pentru unire. Dar putem porni de la Eminescu, care a scris celebra poezie „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie!”. La Botoşani a fost un curent puternic unionist, un curent care a determinat în mare parte Unirea Principatelor din 1859. Poate ar trebui amintit faptul că desemnarea lui Alexandru Ioan Cuza ca şi candidat al partidei unioniste la alegerile din ianuarie 1859 din Moldova s-a datorat unui botoşănean – Nicolae Pisosky, care era aghiotantul viitorului domnitor şi care i-a ameninţat pe electori că dacă nu-l vor alege, vor fi linşaţi. Dar şi mai târziu, la Botoşani au fost manifestări pentru unire pentru că aici a fost mereu o elită intelectuală. Nu trebuie să se uite faptul că Botoşaniul a fost locul în care a apărut un ziar foarte important pentru acele vremuri, în 1894, Curierul Român, al lui Ioniţă Scipione Bădescu, un ziar care ţinea la curent pe românii de aici cu ce se întâmplă în Austro-Ungaria, în Transilvania, desigur, şi în Bucovina, făcând legătura între Moldova şi restul românilor ca informaţie şi ca atitudine. În preajma unirii, în 1918, la Botoşani a mai apărut un ziar, care se chema „Moldova Veche”, un ziar în care s-au scris foarte multe articole legate de evenimentele care se derulau şi din care reieşea ideea că ne apropiem de un mare succes naţional, care s-a dovedit a fi unirea de la 1 Decembrie 1918.

– Pomeneaţi de Nicolae Iorga…

– A fost omul care a determinat într-un mod cu totul extraordinar elanul naţional. În toamna anului 1916, când România a fost ocupată de trupele germane, Guvernul şi Parlamentul s-au retras la Iaşi, tezaurul a plecat la Petrograd şi nu s-a mai întors, iar armata s-a retras şi ea aici şi a fost cantonată, în mare parte, în judeţul Botoşani, unde s-a şi refăcut. După înfrângerile de pe front, urma revanşa, iar armata trebuia să apare atâta palmă de pământ românesc cât mai rămăsese. Ei bine, în 14 decembrie 1916, în parlamentul de la Iaşi, Nicolae Iorga a ţinut cea mai înflăcărată cuvântare care s-a rostit vreodată de la tribuna Parlamentului român. Contemporanii povesteau că discursul i-a făcut pe parlamentari să plângă şi a generat o atâta emoţie încât, prin dispoziţia Guvernului, cuvântarea sa a fost tipărită şi a fost afişată în toată ţara, în primării, şi dusă mai ales pe front. Ulterior, a venit şi promisiunea regelui Ferdinand, din martie 1917, că se va face reformă agrară şi o nouă reformă electorală, aceasta din urmă însemnând votul universal. Cele două, cuvântarea lui Iorga şi reacţiile regelui Ferdinand, au generat victoriile armatei române de la Mărăşeşti, Mărăşti şi Oituz. Puţini ştiu că aici, la Botoşani, a existat şi o şcoală militară, iar monumentul din Centrul Vechi al oraşului, al maiorului Grigore Ignat, stă mărturie. El şi cu compania sa de mitraliere au apărat frontul românesc.

– Dar se ştie ce s-a întâmplat la Botoşani în 1918?

– În 28 noiembrie 1918, la Cernăuţi a avut loc o mare adunare, Congresul General al Bucovinei, în cadrul căruia deputaţii români, evrei, ucraineni au votat unirea Bucovinei cu România, pe vechile ei hotare istorice, şi în ziua următoare, când s-a aflat această veste, la Biserica Uspenia, care era catedrala oraşului, a avut loc un „Te Deum” în onoarea bucovinenilor, apoi a fost o defilare a elevilor de la Liceul Laurian, de la Uspenia şi până la liceu. Pe tot traseul, casele erau decorate cu drapele tricolore şi cu covoare naţionale, iar în faţa liceului, directorul I.V. Luca şi alţi câţiva profesori au ţinut cuvântări înflăcărate în care au exprimat marea bucurie. La fel s-a întâmplat şi la aflarea veştii că la Alba Iulia, la 1 Decembrie, s-a decis unirea, pentru totdeauna, a Transilvaniei, Banatului şi Maramureşului cu ţara. Din nou au fost ieşiri ale populaţiei pe străzile oraşului, hore naţionale, iar după acest eveniment un ziar botoşănean, „Botoşanii”, scria – „După Basarabia vine Bucovina, iar după Bucovina vine Transilvania. Toate cele trei surori se strâng la sânul mamei, iar mama le mângâie duios, iar noi cei care am trăit acest eveniment suntem generaţia cea mai fericită a neamului românesc”.

– Cum au reacţionat marile puteri?

– Au existat şi păreri neavenite din partea unora, care nu înţelegeau de ce trebuie făcute unele schimbări pe harta lumii. Pentru unii, România trebuia să rămână aşa cum a fost şi înainte. Problema României Mari a fost tranşată la Tratatul de Pace de la Paris, din ianuarie 1919, până în vara anului 1920. Prin tratatele încheiate cu Germania, Austria, cu Bulgaria, cu Ungaria şi cu Turcia, fiecare din aceste ţări recunoşteau dreptul României asupra teritoriilor deţinute.

– Şi nu au existat şi opinii contrare?

– Problemele au fost într-adevăr cu Rusia, după declanşarea revoluţiei prin care ţarul a fost înlăturat şi după revoluţia din 7 noiembrie 1917. Astfel, în 3 martie 1918, Rusia a încheiat pacea separată de la Brest-Litovsk, iar după dezintegrarea frontului, trupele ruseşti au provocat mari stricăciuni în Basarabia. Şi în Transilvania, deşi prin Tratatul de la Trianon ungurii au convenit că se retrag din teritoriile româneşti, aceştia nu au făcut-o, aşa că a fost nevoie de intervenţia armatei româneşti. Şi în Basarabia au fost probleme din partea populaţiei ruse.

– Apropo, ce schimbări au urmat în societate după Marea Unire?

– Rezoluţiile de unificare au fost ratificate de către regele Ferdinand, cea cu Basarabia în aprilie 1918, iar cele cu Bucovina şi Transilvania în decembrie 1918 şi tot în decembrie 1918 Parlamentul a votat legea de integrare a celor trei provincii în statul român. Interesant este că după Marea Unire, România a ajuns să-şi mărească teritoriul, de la 135.000 de km pătraţi la 295.000 de kilometri pătraţi, fiind a 10 ţară ca mărime din Europa, iar ca populaţie de la 7 milioane de locuitori, la aproape 16 milioane, ceea ce o plasa pe locul 8 în Europa. Acest lucru a permis mai apoi o dezvoltare economică deosebită, iar România a crescut foarte mult. Unirea a fost un eveniment care a arătat, peste toate, că era necesară şi benefică, iar România a crescut în faţa lumii şi în ochii Europei. De altfel, istoria a arătat că doar statele mari se pot impune, iar cele mici au statut de subaltern.

– Mai există acest sentiment de uniune naţională la românii de azi?

– Structura naţională este una puternică şi sentimentul naţional nu poate fi distrus. Constat însă că se face prea puţin pe linia educării în spirit naţional, în spiritul păstrării şi apărării valorilor naţionale. Sunt trist când văd că români plecaţi la muncă în străinătate nu-şi mai găsesc cuvintele româneşti. Limba este un element definitoriu în aprecierea unei naţiuni. Constat cu mâhnire că se studiază prea puţin în şcoală scriitorii şi poeţii români, că se fac prea puţine ore de istorie. Peste toate se trece foarte lejer, considerând că noi ne-am internaţionalizat, dar nu este adevărat. Dacă ne uităm la oricare altă ţară din lume, toţi ţin la tradiţiile lor şi sunt extrem de stricţi la păstrarea simbolurilor naţionale. Dacă trei milioane de români au plecat deja din ţară, acest lucru înseamnă o slăbiciune şi a statului român. Suntem într-o zonă gri, poate şi din cauza clasei politice care este destul de departe de exigenţele care ar trebui să le aibă.

se încarcă...
EVALUAȚI ARTICOLUL -
O stea2 stele3 stele4 stele5 stele
Se încarcă...