O nouă parola a fost trimisă către email-ul tău.

Florin Egner, directorul Zonei Metropolitane Botoşani, susţine că această structură începe să elaboreze proiecte, deşi au fost piedici.

Reporter: – Cum se prezintă Zona Metropolitană Botoşani la patru ani de la demararea activităţii?

Florin Egner: – Practic, data demarării activităţii este 8 iulie 2015, pentru că atunci s-a aprobat Strategia de dezvoltare a Zonei Metropolitane pentru perioada 2015-2020. Până atunci au fost paşi pe care trebuia să-i facă o organizaţie, s-au aprobat statutul, regulamentul de organizare şi funcţionare, s-a constitut aparatul tehnic şi s-a trecut la elaborarea unei strategii.

– Activitatea acestei structuri a fost afectată de contrele politice?

– Din păcate, la nivelul administraţiilor locale, factorul politic a generat dispute care s-au reflectat în realizarea unor proiecte integrate. Disputa aceasta politică sterilă a dus la întârzierea, blocarea sau chiar la anularea unor iniţiative care ar fi dus la dezvoltarea locală. Noi am încercat să înţelegem ce se întâmplă cu proiectele mari din Botoşani. Oamenii sunt interesaţi de ce se întâmplă cu Cornişa. În 2016, s-a încercat o deschidere a acestui parc de agrement. A încercat fostul primar Portariuc şi desigur am văzut o reacţie a unui grup de consilieri PNL-PDL, care a blocat această deschidere. Ulterior, primarul Flutur a dorit să facă o recepţie şi o deschidere parţială a unor obiective în cadrul acestui complex şi a avut o opoziţie din partea consilierilor PSD. Sigur că şi într-un caz şi în altul lucrurile sunt nuanţate şi fiecare parte are dreptate, însă o colaborare deasupra interesului politic ar fi dus, probabil, până astăzi, la realizarea unor paşi în deschiderea acestui important obiectiv. Un lucru asemănător se întâmplă şi la Teatrul Eminescu. Şi aici există argumente de o parte şi de alta, dar oamenii văd tot felul de contre politice, pe când ei aşteaptă ca acest teatru să fie finalizat. Revenind la Zona Metropolitană, noi ne-am propus să elaborăm strategii şi aş enumera strategia de transport, cea pentru servicii publice, pentru promovarea zonei, inclusiv a turismului, respectiv strategia pentru integrarea unor servicii şi activităţi publice care să favorizeze locuitorii de pe întreg arealul. Strategiile urmăresc crearea unor condiţii egale pentru toţi locuitorii din Zona Metropolitană.

– Ce proiecte aţi finalizat?

– Am început cu o integrare a unor servicii de utilităţi publice. Am achiziţionat energie electrică prin Bursa Română de Mărfuri, s-a făcut în 2015, 2016 şi 2017 şi ulterior şi gazul metan din 2017. Am realizat  economii foarte serioase, de ordinul miliardelor de lei vechi. Am avut o iniţiativă comună – Zona Metropolitană – comuna Curteşti şi Nova Apaserv şi am introdus în master planul de apă şi canalizare şi această comună.

– Care este cel mai important proiect?

– Şoseaua de centură a municipiului Botoşani prin Curteşti. Botoşaniul este singurul oraş din Moldova cu peste 100.000 de locuitori în care transportul greu se face prin oraş şi un asemenea drum ocolitor este vital. Aparatul tehnic a lucrat timp de aproape un an, iar astăzi (vineri – n.r.) am pus pe SEAP achiziţia Studiului de Fezabilitate pentru acest proiect. Probabil că vom avea într-un an SF-ul şi proiectul tehnic, dar deja avem un sprijin parlamentar şi mai sus, la nivelul Guvernului României, am avut două întâlniri. SF-ul şi proiectul tehnic sunt în sarcina aparatului tehnic al Zonei Metropolitane, urmând ca realizarea proiectului să se facă printr-o finanţare de la Guvernul României. Este un proiect care ar putea însemna o dezvoltare generală foarte puternică a acestei zone şi, aşa cum se întâmplă de obicei cu şoselele de centură, pe lângă acestea vin utilităţile, agenţi economici şi se face o dezvoltare integrată. Este un proiect estimat la 20 de milioane de euro, care va fi prins în master planul de transport al României şi noi credem că Botoşaniul merită să aibă un asemenea proiect.

– Sunteţi încrezător în finalizarea acestui proiect?

– Am intrat deja într-o fază de derulare şi eu cred că în timp nimic nu poate opri un asemenea proiect.

– În alte oraşe a durat foarte mult realizarea unei şosele de centură.

– Estimarea unui timp de realizare a acestei şosele de centură nu o putem face noi, însă am avut discuţii la nivelul Ministerului Transporturilor, chiar cu colective din cadrul Facultăţii de Construcţii şi Arhitectură din Iaşi. Se estimează că odată ce proiectul va fi demarat şi nu vor fi probleme foarte mari legate de terenurile care sunt proprietate şi care trebuie să intre în circuitul public, realizarea efectivă va însemna cam doi ani. SF-ul şi proiectul tehnic la rândul lor necesită timpi de elaborare.

– Anul acesta sunt şanse să atrageţi finanţări europene?

– Primul apel de finanţare este pe proiectele transfrontaliere şi aici suntem într-o situaţie foarte bună. E vorba de un proiect între spitalele Suliţa şi Drochia, de circa 200.000 de euro, în care spitalul din Suliţa solicită dotări, aparate în valoare de circa 50.000 de euro, iar cel din Drochia va reabilita unele spaţii pentru diverse activităţi medicale. Proiectul va fi depus pe 20 aprilie. Al doilea proiect este între Curteşti şi Hîjdieni -Republica Moldova, de aproximativ 100.000 de euro. Cei din Curteşti intenţionează să cumpere instrumente muzicale şi costume populare pentru un ansamblu folcloric, valoarea depăşind 35.000 de euro. La Hîjdieni va fi reabilitat un cămin cultural. Un alt treilea proiect, pentru care avem partea tehnică aproape realizată, este între comuna Băluşeni şi oraşul Noua Suliţă din Ucraina şi va presupune achiziţionarea unei scene mobile, cu instalaţii de sonorizare, instrumente muzicale şi costume, valoarea fiind de aproximativ 100.000 de euro. Mai avem încă unul între Drochia şi Vlădeni, după cum mai avem în aşteptare un proiect cu comuna Baimaclia – Republica Moldova şi o comună din Zona Metropolitană.

– Vor fi practic primele finanţări europene…

– Acesta este primul apel în care se pot accesa finanţări de când funcţionează Zona Metropolitană. Dincolo de aceste proiecte, este important faptul că apropiem comunităţi şi pregătim şi apelurile viitoare. Faptul că ne cunoaştem, avem preocupări comune, dezvoltăm aparate tehnice care să fie compatibile înseamnă foarte mult. Acest apel se încheie la începutul lunii mai, dar urmează alte apeluri în cadrul aceluiaşi program transfrontalier România – Moldova, România -Ucraina şi permanent vor fi oportunităţi de finanţare. Colegii din Ucraina au solicitat o întâlnire între 20 de primării din Ucraina şi 20 din judeţul Botoşani în ideea de a ne cunoaşte şi de a ne pregăti pentru apelurile următoare. Eu cred că deja apropiem foarte mult comunităţile noastre pentru accesarea de bani transfrontalieri.

– La ce stadiu se află proiectul vizând incubatorul de afaceri de la Bucecea?

– Este un proiect de ordinul a câtorva milioane de euro. Am intenţionat să facem acolo un parc industrial, însă terenul pe care-l putea pune la dispoziţie Primăria Bucecea nu era suficient pentru asemenea întreprindere, dar un incubator de afaceri face practic acelaşi lucru ca un parc industrial. Suntem avansaţi cu proiectul tehnic şi avem ca model incubatorul din Botoşani, un proiect de succes, făcut în urmă cu aproximativ 14 ani şi care până acum a adus şi bani şi locuri de muncă. Avem termen de predare a proiectului începutul lunii mai.

– Activitatea Zonei Metropolitane este afectată de retragerea din asociere a comunelor Mihai Eminescu şi Răchiţi?

– Consider că a fost o decizie politică şi poate nu îndelung cumpănită, pentru că cele două UAT-uri au avut avantaje din asociere. Din păcate, factorul politic este cel care la această dată nu favorizează o dezvoltare a zonei noastre. Atunci când politicienii au o atitudine constructivă în zona administraţiei publice, toată lumea are de câştigat. În încrâncenarea asta politică, cetăţenii sunt cei care pierd. Un câştig politic este iluzoriu, atunci când efortul politicianului nu este pentru a dezvolta zona care l-a promovat, care l-a dus acolo sus. Factorul politic este cel care de multe ori pune bariere, îngreunează.

– Cu bugetul pe anul în curs, reuşiţi să faceţi şi altceva în afară de a plăti salariile?

– Bugetul nostru depinde de cotizaţiile pe care şi le-au asumat cei care au constituit asociaţia. Mai mult de jumătate din buget este pentru plata SF-ului la şoseaua de centură, sunt 580.000 de lei, alţi 50.000 de lei sunt pentru incubatorul de afaceri şi o sumă similară pentru proiectele transfrontaliere. Avem bani pentru promovare turistică. După 40 de ani, noi am realizat ghidul turistic al Zonei Metropolitane. În această lună va apărea şi varianta în limba engleză. Bugetul Zonei Metropolitane depăşeşte 1,3 milioane de lei. Ponderea salariilor este sub 400.000 de lei, iar ponderea investiţiilor este de peste 800.000 de lei. Acest buget şi activităţile incluse pot fi realizate numai dacă primim cotizaţiile la timp.

– Unii consilierii municipali au fost nemulţumiţi de desele dumneavoastră deplasări în Republica Moldova şi Ucraina…

– Cred că aceste nemulţumiri proveneau dintr-o singură parte a Consiliului Local, însă acum se vede că aceste deplasări au fost benefice. Avem proiecte, după noi iată că şi municipalitatea va colabora cu Primăria Bălţi. Şi Consiliul Judeţean este interesat de aceste colaborări. Iată că semnalul nostru a fost unul pozitiv şi nu a trecut mai mult de un an şi jumătate de când am făcut aceste acorduri şi ele îşi arată roadele. Înfrăţirile duc la proiecte, la finanţări şi este important acest lucru.

– Puteţi avansa o dată la care această zonă va fi mai dezvoltată?

– Dacă este înţeleasă necesitatea de dezvoltare integrată de către toţi partenerii noştri, eu cred că paşii vor fi făcuţi mai repede. Chiar dacă unele administraţii au rezerve, altele mai împiedică anumite proiecte, cred că dezvoltarea integrată este un lucru ireversibil.

InterviuVirginia CONSTANTINIU

 

se încarcă...
EVALUAȚI ARTICOLUL -
O stea2 stele3 stele4 stele5 stele
Se încarcă...