O nouă parola a fost trimisă către email-ul tău.

Simion Drelciuc, directorul general al Urban Serv, spune că societatea este într-o reorganizare continuă, dar şi cetăţenii trebuie să-şi schimbe optica în privinţa deşeurilor.

 

– Virginia CONSTANTINIU

vconstantiniu@monitorulbt.ro

 

Reporter: – De anul trecut societatea Urban Serv se confruntă cu numeroase probleme. Cum s-a ajuns aici?

Simion Drelciuc: – Începând cu anul 2012, situaţia financiară a societăţii a fost pozitivă. În 2017, situaţia a devenit negativă şi am ajuns aici în principal odată cu deschiderea depozitului de la Stăuceni, prin faptul că au crescut cheltuielile cu transportul deşeurilor. În medie, fiecare  utilaj face zilnic aproximativ 90 de kilometri, având în vedere că distanţa dus întors este în jur de 30 de kilometri şi fiecare maşină face trei curse. Pentru partea de colectare şi transport, în 2017 noi nu am avut o ajustare a tarifelor, am rămas cu cele din 2016 şi atunci tocmai aceste cheltuieli au creat probleme. Mai mult, tarifele aplicate pentru activitatea de salubrizare în municipiu au rămas neschimbate din 2013, deşi am făcut numeroase solicitări către autoritatea publică locală. Abia la finele lunii martie 2018 s-a aprobat ajustarea tarifelor. Din septembrie 2017 am început şi activitatea pe zona IV a judeţului, unde am avut surpriza să constatăm că toate cantităţile de deşeuri colectate sunt mult mai mici decât cele prevăzute în documentaţia de atribuire a contractului. Până am reuşit să vedem unde intervenim mult mai puternic, s-au acumulat şi în zona respectivă pierderi, astfel că am încheiat anul 2017 cu pierderi.

– Care este cuantumul acestora?

– Aproximativ 500.000 de lei. Am dispus măsuri de reducere a cheltuielilor, am făcut chiar şi o reorganizare a activităţii, cu plecări de personal din societate. La nivelul primului trimestru din acest an avem un profit minim, dar se impun în continuare măsuri de reducere a cheltuielilor, inclusiv a celor salariale, având în vedere că acea majorare cu 35% a tarifelor pe salubrizare este în realitate de 9,01%, deoarece primăria a revizuit graficul de salubrizare,  astfel încât frecvenţa de salubrizare a străzilor a fost redusă. Spre exemplu, dacă măturam o stradă de şase ori pe săptămână, sau cele principale de şapte ori, la această dată sunt străzi pe care le măturăm de două-trei ori, deci cantitatea de lucrări executate a scăzut şi automat au scăzut şi sumele încasate.

– Dar nu are de suferit oraşul, sub aspectul curăţeniei?

– Sunt urmări în privinţa stării de salubrizare a străzilor şi situaţiei financiare a societăţii. Noi făcusem nişte calcule, că până la urmă veniturile le realizăm din prestaţii, având în vedere tarifele aprobate. În perioada următoare luăm în calcul şi o ajustare a tarifelor pe partea de colectare, administrare a pieţelor şi cimitirelor, deoarece de la 1 ianuarie 2019, municipiul Botoşani va intra în cadrul contractului de prestare a serviciului încheiat cu ADI Ecoproces, pe zona IV. În momentul când s-a făcut contractul pe judeţ, s-a ţinut cont de faptul că toată colectarea se face în punct fix, că nu se merge din poată în poartă. În municipiul Botoşani, din discuţiile purtate, se doreşte păstrarea sistemului actual şi va fi o negociere a tarifului. Va trebui să discutăm varianta care va fi aplicată începând cu 2019 în municipiul Botoşani, derivând de aici şi noul tarif care va fi aplicat. Încercăm să găsim soluţii ca să menţinem societatea pe linia de plutire, şi să realizăm un profit rezonabil, în sensul în care să putem să ne dotăm, fiindcă primul lucru pe care trebuie să-l facem sunt dotările. În prezent 70% din utilaje sunt vechi şi avem un program investiţional. Lucrăm la un caiet de sarcini privind achiziţionarea a unu-două utilaje de compactare.

– Cu ce probleme vă confruntaţi în municipiu?

– Foarte mulţi cetăţeni de la case aduc crengi la rampele de lângă blocuri şi le depozitează între containere şi asta generează în foarte scurt timp un depozit necontrolat, fiindcă peste acele crengi se pun pungi cu deşeuri menajere şi se ajunge ca deşeurile din interiorul platformei să fie într-o cantitate mai mare. Am avut situaţii în care nu ne-au primit maşinile la Stăuceni, pentru că deşeurile menajere erau în amestec cu resturi vegetale. Pentru partea de crengi am achiziţionat un utilaj de tocat ne-am autorizat pentru activitatea respectivă, avem o platformă în apropierea fostului depozit, chestiunea este că în conformitate cu autorizaţia, putem achiziţiona crengi rezultate din toaletarea arborilor doar de la Direcţia Servicii Publice, Sport şi Agrement. Cetăţenii au obligaţia să valorifice resturile vegetale în lăzile de compost.

– Cum a fost făcut acest master plan pe deşeuri, în condiţiile în care sunt atâtea restricţii în privinţa categoriilor de deşeuri care pot fi duse la Stăuceni?

– A fost făcut doar pentru eliminarea deşeurilor menajere şi valorificarea deşeurilor colectate selectiv. Nu sunt primite deşeurile rezultate din construcţii şi demolări şi deşeurile vegetale, acestea rămânând în sarcina autorităţilor locale. Am găsit un operator autorizat în Iaşi pe deşeuri din construcţii, însă costurile sunt destul de mari. În perioada următoare vom stabili cu primăria dacă încheiem contract cu acel operator. Este o situaţie neplăcută atât pentru noi, cât şi pentru autoritatea publică şi mai ales pentru cei care construiesc. Anul acesta încercăm să redresăm situaţia financiară şi să recuperăm o parte din pierderile de anul trecut şi vom încerca să găsim o variantă de construire a unei platforme dotată cu tot ce trebuie, având în vedere că costurile sunt foarte mari, în condiţiile în care cantităţile de deşeuri din construcţii sunt fluctuante. În  prima parte a anului trecut am gestionat aproximativ 60 de tone de deşeuri, iar o instalaţie de tratare şi valorificare a acestor deşeuri rezolvă cele 60 de tone în două zile.

– Se poate spune că deschiderea depozitului de la Stăuceni mai mult încurcă lucrurile, decât le rezolvă?

– Sunt probleme deoarece au apărut costuri suplimentare. Cetăţenii se aşteptau să scadă costurile, nu să crească. La ora actuală, tariful pentru tona de deşeuri colectată din municipiu şi transportată la Stăuceni este 250 de lei, 110 lei sunt costurile de la depozit şi 140 de lei costurile Urban Serv. Tot 140 de lei Urban Serv a avut şi până în 2016, dar cetăţeanul spune, „nu mă interesează cine încasează banii, dar eu din 2016 plătesc mai mult”.

– Botoşănenii sunt nemulţumiţi de cuantumul taxei de salubrizare.

– Absolut. La Stăuceni se plăteşte câte 110 lei pentru fiecare tonă de deşeuri. Când era depozitul de la Rediu, transportul şi depozitarea deşeurilor era 176 de lei pe tonă, însă acel depozit era neconform.

– Puţin îl interesează pe cetăţean acel lucru, din moment ce plăteşte acum sute de lei anual pentru deşeuri.

– Ştiţi care este cea mai sensibilă chestiune? Începând cu 1 ianuarie 2019, se reintroduce taxa de mediu pentru tona de deşeuri, care e de 120 de lei, deci se va ajunge la 370 de lei pe tonă. Taxa a fost introdusă în ianuarie 2017, s-a plătit până în iunie 2017, când s-a amânat introducerea ei până la 1 ianuarie 2019. Se impune o colectare selectivă a deşeurilor, cu cât ducem mai mult la Stăuceni, cu cât se va plăti mai mult.

– Dar nu se face nimic în direcţia încurajării colectării selective.

– Colectarea selectivă este o problemă naţională. Atât timp cât nu găsim o soluţie de cointeresare a cetăţenilor, ca să micşorăm cantitatea dusă spre eliminare la depozit, costurile vor fi destul de mari. Încă nu suntem învăţaţi cu toţii să colectăm selectiv. În general de la case se colectează o cantitate mai mare de deşeuri care pot fi valorificate, în principal PET-urile. Din păcate, în zona IV, mergem în comune şi aducem cu o maşină 24 de kilograme de PET-uri. Trebuie regândit sistemul de colectare selectivă. La Stăuceni plătim 104 lei pe tona de deşeuri colectate selectiv şi 110 lei pe tona de deşeuri menajere. Diferenţa este mică, însă costurile pentru noi sunt mari.

– Ce cantităţi colectaţi din comune?

– Spre exemplu, în martie, din Hlipiceni am luat 60 de kilograme de PET-uri şi 15,5 tone deşeuri menajere, din Blândeşti 44 de kilograme de PET-uri şi 4,8 tone deşeuri menajere, iar din Cristeşti – 12 kilograme de PET-uri şi 15,5 tone de deşeuri menajere. Cheltuiala e mult mai mare decât venitul realizat. În zonele unde cantitatea de deşeuri este mică, s-a convenit să mergem o dată pe săptămână, nu de două ori. În municipiu, în ianuarie, am colectat 2,7 tone de PET-uri, e foarte puţin.

– Dincolo de pierderile financiare, aveţi şi procesul intentat de primărie pentru recuperarea a 700.000 de lei.

– Este un proces apărut după un control al Curţii de Conturi. Primăria a contestat în instanţă decizia Curţii de Conturi. Lucrările respective noi le-am executat, fiind confirmate de reprezentanţii primăriei. Sunt interpretări în modalitatea de execuţie, o să vedem ce va spune instanţa şi vom proceda în consecinţă.

– Urban Serv este o societate a Consiliului Municipal, însă nu este sprijinită de aleşii locali. 

– Aleşii locali ne cer un management performant, dar cum să faci acest lucru dacă veniturile din activitatea curentă sunt mici şi cheltuielile sunt mari? Maşinile noastre nu merg cu apă, spre exemplu.

– Politicul mai mult încurcă?

– Nu e vorba de încurcat, dar consilierii municipali ar trebui cel puţin să ţină cont de părerea specialiştilor. Din păcate, unii dintre aleşii locali parcă se bucură şi ar vrea să pună piedici, nu numai societăţii noastre, ci şi celorlalte societăţi din subordinea CL. Noi niciodată nu am venit cu tarife umflate, toate au fost bine documentate, în urma unor discuţii cu compartimentele din primărie. Trebuie să se ţină cont de faptul că portofoliul activităţilor noastre cuprinde cam tot ce se întâmplă într-o comunitate, de la salubrizare, deszăpezire, administrare pieţe şi cimitire.

– Botoşănenii sunt nemulţumiţi de aspectul oraşului pe partea de salubrizare.

– Pe bună dreptate, însă noi trebuie să ne încadrăm în cheltuieli. La motorină, la valoarea pieselor de schimb, la apă, la energie electrică nu putem umbla, că nu controlăm noi preţurile acestora. Avem cheltuieli fixe, umblăm la cheltuielile cu munca vie şi de aceea apar şi nemulţumiri că mărim norma pe salariat. Mai mult, nu putem majora salariile că nu avem de unde. Trebuie să realizăm servicii de calitate, dar şi să ne încadrăm în rezultatele financiar contabile. Avem 320 de angajaţi, din care 215 sunt cu salariul minim pe economie. Noi trăim în baza contractelor, a tarifelor pe care le avem şi a cantităţilor de lucrări executate.

– Actualii administratori vă ajută în activitatea curentă?

– O parte din neplăcerile de anul trecut a fost cauzată de neînţelegerile existente la nivelul administrativ şi executiv, prin întârzierea sau tergiversarea unor măsuri care trebuiau luate imediat. Acum un administrator a demisionat, iar Adunarea Generală a Acţionarilor trebuie să ia o decizie. Eu ca director general mă ocup de redresarea financiară a societăţii. Partea neplăcută este că va trebui să facem o nouă restructurare de personal pe partea administrativă. La prima restructurare au plecat 11 angajaţi, toţi la pensie. Până în iunie încă cinci colegi se vor pensiona, şi, din păcate, au plecat colegi cu o mare experienţă în domeniu.

– Există riscul ca societatea să intre în faliment?

– Nu, sub nici o formă.

EVALUAȚI ARTICOLUL -
O stea2 stele3 stele4 stele5 stele
Se încarcă...