Gabriel Hârtie, inspector şcolar general, susţine că, în ciuda problemelor din sistem, se fac eforturi pentru ca elevii şi profesorii să aibă cele mai bune condiţii la şcoală.
Reporter: – Cum se prezintă învăţământul botoşănean la început de an şcolar?
Gabriel Hârtie: – Depinde la ce ne referim. Dacă ne referim la pregătirea unităţilor de învăţământ în privinţa reparaţiilor sau a modernizării, suntem la un stadiu avansat. În ce priveşte igienizarea, aceasta este finalizată. Avem unităţi de învăţământ incluse în programe de modernizare, reabilitare, unde, în funcţie de calendarul stabilit, mai sunt în derulare lucrări. La această dată avem 177 de unităţi de învăţământ care sunt incluse în astfel de programe, fiecare în anumite stadii de execuţie a lucrărilor. Acolo unde sunt şantiere deschise, copiii vor învăţa pe o perioadă de timp determinată în alte unităţi din comuna respectivă, pentru ca lucrurile să se deruleze fără probleme. Pe această cale, apelez la înţelegerea părinţilor, elevilor şi cadrelor didactice. Trebuie să înţelegem cu toţii că este o chestiune de timp, dar la finalizarea lucrărilor vom avea şcoli moderne, aşa cum ni le dorim cu toţii.
– Ce ne puteţi spune în privinţa autorizării şcolilor?
– Avem 248 de unităţi care la această dată nu au autorizare sanitară de funcţionare, dintre care 91 au demarat procedurile de autorizare, în sensul în care au fost făcute solicitări la Direcţia de Sănătate Publică, se fac analize la apă, au fost depuse documentaţiile, deci într-un timp relativ scurt vor intra în legalitate. Mare parte dintre acestea au grupurile sanitare în exterior. Dintre cele 157 de unităţi de învăţământ cu grupuri sanitare în curte, 124 sunt deja incluse în diferite programe de modernizare şi, în funcţie de proiect, într-o anumită perioadă de timp vom avea şi acolo condiţii decente pentru copii şi angajaţi. Aşa după cum am mai spus şi anul trecut, nu putem peste noapte să modernizăm toate şcolile.
– Care este situaţia în privinţa autorizărilor de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă?
– Comparativ cu alte judeţe din ţară, noi stăm foarte bine. Avem doar 17 clădiri care nu au aceste autorizări. Dintre cele 17, 11 deja au primit aviz, deja sunt în faza de autorizare. Mai avem şase unităţi de învăţământ care nu au demarat absolut nimic şi asta pentru că sunt incluse în diferite programe de modernizare şi se aşteaptă finalizarea lucrărilor, recepţia, după care directorul are obligaţia de a demara procedurile de autorizare.
– Elevii vor avea manuale în prima zi de şcoală? Care este gradul de asigurare a manualelor?
– De la clasa a VIII-a până la a XII-a sunt asigurate în proporţie de 100%, de la clasa I până la a VI-a avem asigurat undeva la 90%. Singura problemă este la clasa a VII-a, pentru că sunt manuale noi, având în vedere că s-au schimbat programele şcolare, au intervenit contestaţii la licitaţiile care s-au făcut la nivel central şi practic depindem de soluţionarea acestor contestaţii.
– Având în vedere că ultima şedinţă a comisiei de mobilitate a avut loc pe 6 septembrie, vor putea fi acoperite toate posturile vacante existente în şcoli?
– Prioritatea noastră este ca în prima zi de şcoală în fiecare unitate, cel puţin la clasele cu preşcolari şi învăţământ primar, să fie toate cadrele la posturi. Nu va fi şcoală sau grădiniţă în judeţul Botoşani în care să nu avem educatoare şi învăţători. În privinţa celorlalte discipline, în prima săptămână de şcoală, până se stabileşte şi orarul, mai avem timp să reglăm anumite lucruri. Sigur, orele neacoperite pot fi date şi la plata cu ora, putem apela la cadrele pensionare şi aşa mai departe. Dar prioritar este să avem învăţători şi educatoare în fiecare şcoală din judeţ şi nu cred că vom avea probleme în acest sens.
– Ce ne puteţi spune în privinţa realizării planului de şcolarizare?
– Comparativ cu anul şcolar trecut, planul de şcolarizare a suferit modificări esenţiale, fiind crescut numărul de clase de învăţământ profesional. Dacă în anul şcolar 2018-2019, pe nivel liceal am avut 125 de clase de a IX-a, pentru acest an şcolar avem aprobate 108 clase de liceu. Au fost realizate toate, chiar concurenţa a fost mai mare prin faptul că s-au redus foarte multe clase. La învăţământul profesional, în anul şcolar 2018-2019 am avut 34 de clase, iar ministerul ne-a aprobat pentru acest an 55 de clase. Este o creştere foarte mare. Din 55 de clase avem realizate în momentul de faţă 48. De la 34 de clase, să ajungem la 48, eu zic că e un lucru bun, mai ales că satisfacem şi cerinţele agenţilor economici, care se plâng tot timpul că nu au resursă umană calificată. În maxim o săptămână, preconizăm că vom mai face încă două clase de profesională, pentru că avem 117 absolvenţi de clasa a VIII-a care nu s-au înscris la nici un liceu şi nici la şcoala profesională. Noi am luat legătura cu fiecare în parte, i-am repartizat în urmă cu două zile şi facem eforturi să-i readucem la şcoală. Conducerile şcolilor gimnaziale au obligaţia de a lua legătura cu familiile acestor copii să vedem ce s-a întâmplat cu ei, dacă au plecat în străinătate, au plecat, dacă nu, rolul nostru este să-i consiliem şi să-i convingem să-şi continue studiile. Dacă nu reuşesc să-i convingă, directorii trebuie să ia legătura cu serviciile sociale din primării pentru ca acestea să intervină în acele familii pentru a reuşi, în cele din urmă, să-i aducem pe aceşti copii la şcoală. Învăţământul de zece clase este obligatoriu, iar părinţii trebuie să-şi trimită copiii la şcoală.
– Dar poate aceşti copii nu au resurse materiale să continue şcoala.
– Directorii de şcoli, cu asistenţii sociali din primării trebuie să verifice care este situaţia familiilor şi să le ajute. Vrem să-i convingem că educaţia este importantă şi este păcat să-şi întrerupă parcursul şcolar. Facem tot posibilul să-i readucem la şcoală.
– Conducerea ministerului a dispus unele verificări pentru a se confrunta evidenţele şcolilor cu datele trecute în Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România (SIIIR), în privinţa copiilor de clasa a VIII-a.
– Acele verificări nu s-au încheiat. Mai sunt de verificat 18 unităţi de învăţământ, după care va fi întocmit un raport la nivel judeţean. Până acum nu au fost descoperite probleme majore, unele neconcordanţe fiind corectate în timpul controlului.
– Aţi finalizat controalele impuse de rezultatele de la examenele naţionale?
– Acele controale se leagă şi de verificările în privinţa corelării datelor şcolii – SIIIR. La evaluarea naţională, spre exemplu, se obţine o rată mare de promovare, dacă mulţi copii sunt lăsaţi corigenţi şi nu intră în examen. Dacă dăm o şansă copiilor să participe la examen, riscăm să avem o rată scăzută de promovare, cum de altfel s-a întâmplat la Botoşani. Noi am mers pe ideea să le dăm o şansă acelor copii şi să realizeze care este nivelul lor de pregătire, iar pe viitor să se pregătească mult mai bine.
– Aţi anunţat că le veţi cere explicaţii profesorilor în şcolile unde rezultatele sunt foarte slabe.
– Vom discuta cu ei, dar după ce începe şcoala, pentru că în vacanţă nu am avut cu cine să vorbim.
– Aţi declarat că nu veţi mai accepta explicaţii de genul „copiii nu învaţă”.
– Nu putem să acceptăm la nesfârşit această scuză. Vinovaţi pentru rezultatele slabe suntem toţi, începând de la părinţi, copii, dar şi noi profesorii, directorii, inspectorii trebuie să fim realişti şi să ne recunoaştem fiecare partea de vină. Ce ar fi trebuit să facem şi nu am făcut.
– În ultimii ani foarte mulţi tineri abia aşteaptă să termine şcoala pentru a pleca în străinătate.
– Nu putem da vina pe profesori că tinerii doresc să plece în străinătate. Tinerii vor locuri de muncă foarte bine plătite. Ei pun mare accent pe partea financiară, când fac această alegere. Vor să câştige cât mai mult într-un termen cât mai scurt. Profesorii fac tot posibilul să-i convingă să rămână în ţară pentru a-şi continua studiile, sau pentru a se angaja. Le recomand tinerilor să rămână în ţară pentru că se pot realiza profesional şi la ei în ţară. Important e să-şi dorească acest lucru şi să le placă munca.
– Pornind de la ceea ce s-a întâmplat la Caracal, ce măsuri vor fi luate în şcoli?
– La nivelul Instituţiei Prefectului a fost constituită o comisie formată din reprezentanţi ai structurilor Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului Şcolar şi Centrului Antidrog. Începând cu 10 septembrie, am stabilit să se meargă în unităţi de învăţământ, fiind programate activităţi de prevenire în ce priveşte traficul de persoane. Noi am transmis Inspectoratului Judeţean de Poliţie o situaţie cu copiii pe care-i considerăm vulnerabili, mă refer la copiii care au părinţi plecaţi în străinătate. Am transmis o situaţie şi cu elevii navetişti şi, în funcţie numărul acestora, pe fiecare unitate de învăţământ, vom merge în unităţi pentru a discuta cu aceşti copii şi tineri. Anul trecut am avut peste 13.000 de elevi navetişti, dintre care, în jur de 6.000 merg cu microbuzele şcolare. Pe aceştia, îi ştim în siguranţă pentru că merg cu un angajat al şcolii, sau un cadru didactic. Mai vulnerabili îi considerăm pe cei peste 6.800 de copii navetişti, care fac naveta zilnic cu diverşi operatori de transport în comun, sau la ocazie. Aceştia pot fi, ferească Dumnezeu, expuşi la astfel de riscuri. Totodată, anul trecut am avut 6.939 de copii care au cel puţin un părinte plecat în străinătate. Cadrele didactice discută cu aceşti copii, sunt organizate diferite activităţi, dar aşa cum am spus şi în şedinţa de la Prefectură, reprezentanţii şcolilor îi pot monitoriza pe elevii cu părinţi plecaţi atât timp cât se află la cursuri, după ce pleacă din şcoală, nu mai putem controla programul acestora, care este anturajul lor, ce fac acasă, care este activitatea lor pe internet. Din păcate, trebuie să recunoaştem că mulţi copii care au părinţii plecaţi, au probleme. Acte de indisciplină, sau de violenţă, risc de abandon şcolar sunt câteva dintre problemele semnalate în rândul acestor copii.
– În debut de an şcolar, ce le transmiteţi cadrelor didactice, elevilor şi părinţilor?
– Le urez tuturor să aibă parte de un an şcolar bun, liniştit. Le mulţumesc părinţilor şi îi rog să fie alături de profesori, să aibă încrede în ei. Profesorilor le mulţumesc pentru activitatea depusă în anul şcolar anterior şi le urez să fie la fel de buni, sau mai buni şi să nu uite că indicatorul principal de evaluare este reprezentat de rezultatele la examenele naţionale şi acolo unde rezultatele nu au fost pe măsura aşteptărilor să facă tot posibilul ca situaţia să se schimbe în bine în acest an şcolar. Elevilor le recomand să aibă încredere în profesori şi să înţeleagă că fără muncă nu pot reuşi aproape nimic în viaţă. Importante sunt comunicarea, colaborarea şi dorinţa de a fi mai buni în tot ceea ce facem.
