sâmbătă, iulie 2, 2022
AcasăInterviu„În problema gestionării deşeurilor sunt foarte multe lucruri care nu se văd”

„În problema gestionării deşeurilor sunt foarte multe lucruri care nu se văd”

Ovidiu Aparaschivei, directorul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) „Ecoproces”, susţine că mulţi primari se tem să aplice sancţiuni în problema deşeurilor, pentru a nu pierde capital electoral, şi atunci ar vrea să preia el partea de repercusiuni

Reporter: – În ultima perioadă se vorbeşte tot mai mult despre colectarea deşeurilor din poartă în poartă.

Ovidiu Aparaschivei: – Acest sistem permite trecerea la aplicarea principiului „plăteşte cât arunci”, însă primăriile sunt cele care stabilesc sistemul de colectare. În momentul de faţă noi am finalizat obligaţiile stabilite prin proiectul prin care a fost realizat depozitul de la Stăuceni. Suntem condiţionaţi de contractele cu operatorii care sunt în execuţie şi contractul de asociere în baza căruia s-a făcut ADI „Ecoproces”, voinţa UAT-urilor şi puterea de susţinere a acestui sistem de colectare. Trecerea la sistemul „colectare din poartă în poartă” implică costuri mai mari, mai ales acum, când cea mai mare influenţă o are combustibilul. Creşterea preţului la combustibil este substanţială, este mai mult decât dublu faţă de ceea ce s-a fundamentat ultima dată, lucru ce implică costuri mai mari şi, implicit, taxe mai mari.

– Cine ar trebui să suporte aceste costuri?

– Producătorul de deşeuri, respectiv cetăţenii şi agenţii economici. Sunt primării care ar fi vrut ca imediat să treacă la colectarea din poartă în poartă, nu se poate, pentru că sunt de făcut mai mulţi paşi, respectiv modificarea regulamentului de organizare şi funcţionare, aprobarea prin hotărâri de consiliu local şi AGA trecerea la sistemul nou, fundamentarea şi aprobarea noului tarif. Sunt etape care necesită timp. Şi mai este o problemă, taxele nu pot fi majorate în cursul anului. Din acest motiv, eu am propus ca toţi cei care doresc să treacă la noul sistem, să îl aplice începând cu ianuarie 2023. Probabil când o să vadă influenţa în costuri, unii primari nu o să-şi mai dorească acest sistem de colectare din poartă în poartă pentru că majorarea taxei de salubrizare înseamnă pierdere de capital politic. Bine ar fi să avem acelaşi sistem de colectare, dar nu cred că va putea fi implementat din anul viitor. Eventual, la finalizarea contractului cu Urban Serv, în anul 2025, următorului operator i se va putea impune modalitatea de colectare.

– Colectarea selectivă a deşeurilor rămâne o problemă nerezolvată.

– Trecerea la colectarea din poartă în poartă va rezolva şi colectarea selectivă, pentru că, în momentul în care vezi în deşeurile colectate selectiv că sunt puse şi deşeuri menajere, atunci poţi să-i spui cetăţeanului că nu este în regulă. Pe de altă parte, vrem să instituim o modalitate de plată doar pentru deşeurile reziduale. Cu cât un cetăţean va avea mai multe deşeuri colectate selectiv, cu atât va avea mai puţine deşeuri reziduale. Acum lucrăm la regulament şi cel puţin de la noi să plece mai multe propuneri să vedem ce va stabili Consiliul Director. Vom lua şi exemplu de bune practici din ţară, să vedem unde sunt colectate cele mai mari cantităţi de deşeuri reciclabile.

– Aţi declarat recent că la Fondul de Mediu ajung foarte mulţi bani şi foarte puţini sunt realocaţi pentru rezolvarea problemei deşeurilor. Care este suma plătită de judeţ la Administraţia Fondului pentru Mediu?

– La Fondul pentru Mediu se plătesc 5,6 milioane de lei anual, la care se adaugă banii plătiţi de primăriile din judeţ pentru neîndeplinirea ţintelor în ceea ce priveşte colectarea deşeurilor reciclabile. La Fondul pentru Mediu ajung foarte mulţi bani, dar, din păcate, revin foarte puţini pentru rezolvarea problemelor privind gestionarea deşeurilor. Teoretic, banii care se încasează pe deşeuri ar trebuie să se întoarcă pentru finanţarea unor programe privind îmbunătăţirea colectării deşeurilor, dar nu se întâmplă aşa. Multe fonduri se alocă pentru Casa Verde. Acum este în dezbatere publică o finanţare prin AFM pentru conştientizare, până la 50.000 de lei pe an pentru Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară. Viitorul apropiat o să permită şi incinerarea deşeurilor, având în vedere ce se întâmplă cu energia, foarte multe deşeuri ar putea fi folosite pentru producerea de energie. Sunt ţări care folosesc aproape 100% din deşeuri pentru producerea de energie. Zilele trecute am auzit că în Quebec au un generator vechi pe care l-au modernizat şi asigură energie termică şi electrică pentru câteva localităţi. Acest sistem se aplică în multe ţări. În România s-a permis doar pentru Bucureşti un incinerator mare, dar, din păcate, acolo nu s-a înfiinţat încă Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară. Fără ADI nu pot să depună cerere de finanţare şi au probleme mari.

– Deci ADI-urile au un rol foarte important.

– Reglementează practic tot ce e în domeniul deşeurilor în aria de acţiune.

– Câţi ani de activitate are ADI „Ecoproces”?

– 12 ani. Suntem primul judeţ din Moldova care a finalizat proiectul vizând sistemul integrat al deşeurilor. Pentru noi a fost esenţial ca să nu dăm banii înapoi. Erau 42 de milioane de euro. De fapt, proiectul a fost făcut de Ministerul Mediului pentru cinci judeţe: Suceava, Vaslui, Botoşani, Giurgiu şi Olt. Proiectul a venit de la Bucureşti. Degeaba spun primarii că trebuia făcut altfel, nu, cel care dă banul, pune şi condiţii. Nu poţi să faci chiar ce vrei cu banii altuia. Au fost puse condiţii – „noi vă dăm banii pentru asta, în cazul în care nu se respectă, vă luăm banii înapoi”. Am ţinut ca să fie cât de cât în regulă şi a fost destul de greu de lucrat cu şase operatori. Era de ajuns unul să rezilieze contractul şi puteam primi corecţie financiară. Am reuşit să-l ducem la capăt şi asta este, pentru mine, un lucru mare.

– Cu alte cuvinte, nu a fost simplu…

– Nu. Şi sunt foarte multe lucruri care nu se văd. De acum se pot face modificări la depozitul de la Stăuceni. La noi s-a făcut primul control al Curţii de Conturi din ţară. De la noi practic au învăţat şi ceilalţi. Botoşaniul a fost dat mereu drept exemplu în privinţa proiectului prin care a fost realizat sistemul şi depozitul de la Stăuceni. Din păcate, avem problema asta cu deşeurile reciclabile, dar, în rest, ca investiţie, ca sistem de funcţionare, este acceptabil. Am făcut tot felul de proceduri pentru circuitul banilor. Suntem printre puţinii din ţară care nu înregistrează datorii. Au fost judeţe unde au fost blocaje mari de tot, ori noi reuşim să fim cu banii la zi.

– Câţi bani s-au adunat până acum în fondul de dezvoltare?

– În jur de 6 milioane de euro. Din aceşti bani s-au finanţat primele investiţii pentru primării, respectiv pubelele pentru comunele Răchiţi, Curteşti şi Mihai Eminescu, unde s-a implementat sistemul de colectare din poartă în poartă. Consiliul Judeţean a folosit fonduri pentru un dispozitiv de măsurare a radioactivităţii la depozitul de la Stăuceni. De asemenea, la Dorohoi şi Flămânzi s-au achiziţionat pubele pentru colectare din poartă în poartă.

– Dacă ar fi să o luaţi de la capăt, v-aţi mai implica în acest proiect?

– Da, dar aş şti şi nişte scurtături. Sunt sunat din multe judeţe pentru consultanţă. Avem întâlniri şi suntem printre cei mai vechi în domeniu. Am dus-o la capăt şi acest lucru este cel mai important. În prima etapă s-a urmărit închiderea depozitelor vechi şi înfiinţarea de depozite ecologice. În a doua etapă se urmăreşte tratarea deşeurilor, staţii de tratare mecano biologică, compostare, modernizarea staţiilor de sortare.

– Deci urmează alte investiţii?

– Pentru Botoşani urmează să vină 30 de milioane de euro pentru modernizarea sistemului integrat. Numai că lucrurile se mişcă greu.

– Din ce cauză? Nu există comunicare între instituţii?

– Nu au fost foarte consecvenţi în privinţa finanţărilor. Prima dată se spunea că toate aceste modificări vor fi făcute prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Prin PNRR nu s-au prins fonduri decât pentru insule şi centre civice pentru deşeuri, restul este pe Programul Operaţional Dezvoltare Durabilă, pentru care încă nu au apărut ghidurile. Şi mă tem că o să mai dureze până o să avem documentele şi nu o să avem finanţarea. Lucrurile se mişcă greu de la centru. Şi pe PNRR stăm cu banii în conturi şi nu putem să îi folosim. Este foarte, foarte greu. Mă aşteptam acum ca PSD şi PNL să facă front comun, acesta să fie scopul, să atragem cât mai mulţi bani.

– Ce ar trebui făcut pentru eficientizarea activităţii de gestionare a deşeurilor?

– Prima dată, conştientizare. Oamenii trebuie să fie informaţi şi trebuie să ştie că nerespectarea regulilor poate duce la sancţiuni. Sancţiunile sunt atributul primăriilor, dar pot face o delegare şi către noi, către ADI. Mă gândesc şi la posibilitatea asta, să îi degrevăm să nu aibă ei repercusiuni, să preluăm şi această sarcină ingrată, dar trebuie cumva să mergem pe de o parte cu beneficii, pe de altă parte cu sancţiuni. Beneficii ar fi ca populaţia să nu plătească pentru deşeurile reciclabile, iar sancţiuni când nu respectă regulile. Trebuie îmbunătăţit sistemul la staţia de sortare, cu posibilitatea de a sorta din deşeuri, fracţia uscată. Trebuie eficientizat şi transportul. Acum sper să se termine şi cu reabilitarea drumurilor, că a fost o problemă cu drumurile şi cu maşinile care se strică, probleme care au generat şi nerespectarea graficului. Cea mai mare problemă a fost aceasta cu nerespectarea graficului. Pentru că omul dacă vede că operatorul nu a venit la timp, după aceea este greu să-l mai convingi să respecte reguli în privinţa deşeurilor. Respectarea graficului de către operatori trebuie să fie o prioritate maximă. Şi ca să respecte graficul trebuie să fie drumurile bune, operatorul să aibă bunăvoinţă, dar şi posibilităţi financiare. De asemenea, trebuie să avem cât mai rapid posibilităţi de tratare a deşeurilor, compostare pentru deşeuri din construcţii, demolări.

– În aceşti ani, ce s-a întâmplat cu deşeurile din construcţii şi demolări?

– Problema este lăsată în coadă de peşte. Operatorul nostru are obligaţia să le ia, dar primăria trebuie să-i spună unde să le ducă. Nu sunt organizate spaţii pentru preluarea deşeurilor din construcţii. În ultimii ani, parte din deşeuri au ajuns la depozitul de la Stăuceni, parte dintre acestea au ajuns în zone unde trebuiau să se facă diferite lucrări, la drumuri, spre exemplu. Dar nu este rezolvată problema deşeurilor din construcţii. În viitorul SMID este prevăzut un concasor mobil la depozitul de la Stăuceni. Deşeurile din construcţii nu pot fi transportate la un loc central, deoarece transportul este foarte scump. Problema poate fi rezolvată zonal. Să fie un loc unde să fie o platformă, să fie concasate, iar resturile să poată fi valorificate la drumuri sau pentru alte lucrări de interes comunitar.

Deja ai votat!
Articolul precedentConfuzie – (O mică parodie)
Articolul următorLa vamă
Botoșani
cer fragmentat
27.7 ° C
27.7 °
24 °
75 %
6.5kmh
59 %
sâm
28 °
Dum
30 °
lun
33 °
mar
37 °
mie
26 °
RON - Română (nou) leu
EUR
4,9464

CARICATURA ZILEI

POZA ZILEI

De când cu scumpirile astea la carburanți, altfel se merge la supermarket.

EDITORIAL

Pentru a înțelege de ce nu e apă în județ, e nevoie de o foarte succintă recapitulare. Regia de apă, subordonată CJ, e căpușată...

EPIGRAMA ZILEI

Din cauza unui singur ins Cu aberantul lui război, Rusofobia s-a extins Mai abitir ca Sars Cov 2! - Dumitru MONACU

HAPPY CINEMA

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...