duminică, august 14, 2022
AcasăInterviu“Trebuie să facem tot posibilul să salvăm educația extrașcolară”

“Trebuie să facem tot posibilul să salvăm educația extrașcolară”

Luisian Grigore, unul dintre cei mai titraţi profesori botoşăneni, susţine că Palatul Copiilor este o pepinieră pentru firmele de profil care caută oameni instruiți și cu abilități formate

Reporter: – Proiectul de lege vizând trecerea palatelor și cluburilor copiilor la primării a stârnit un val de nemulțumiri. Ce ar însemna pentru palate și cluburi această descentralizare?

Luisian Grigore: – Trecerea palatelor, cluburilor copiilor și cluburilor sportive școlare la autoritatea locală, conform proiectului de lege, se face cu tot cu personal. Astfel, mii de cadre didactice își vor pierde statutul de profesor. Pe de altă parte, aceste instituții își pierd calitatea de unități școlare, responsabilitatea administrării și educației copiilor revenind autorităților locale, care nu au niciun fel de competență privind educația.

– Ați spus că umilința de a ieși din sistem în felul acesta deranjează…

– Din Titlul IV al proiectului de lege “Dispoziții privind descentralizarea activității extradidactice” se observă clar intenția ministerului. În legea învățământului există activități “Extrașcolare” nu “Extradidactice”. Activitatea extrașcolară este garantată prin lege ca fiind gratuită, prin palate, cluburi ale copiilor și cluburi sportive școlare, oferind egalitatea de șanse. Acest lucru nu este stipulat în noul proiect de lege. La articolul 215 (9) se arată că „Personalul didactic de predare titular existent în cluburile sportive școlare, palatele copiilor şi cluburile copiilor, respectiv în Palatul Național al Copiilor şi care se transferă în instituțiile cu program sportiv suplimentar, respectiv pentru activități extrașcolare din subordinea autorităților administrației publice locale își pierde calitatea de personal didactic…”. Prin acest articol, sunt scoși din sistemul de educație peste 3.000 de profesori care au susținut concurs de titularizare, definitivat în învățământ, grade didactice, perfecționări etc. Toate sunt anulate! Pentru cei care nu cunosc sistemul, definitivatul și gradele în învățământ se obțin după aproximativ 10 ani de inspecții și examene și majoritatea perfecționărilor sunt plătite de profesori. Astfel, „din pix” sunt șterse cu buretele mii de cariere didactice! Aceasta nu este umilire? Dintr-o dată ești scos din sistemul de educație fără vreo explicație, fără evaluare. De ce nu mai suntem buni?

– Ați accepta ca după o viață de muncă și rezultate extraordinare să deveniți funcționar în cadrul primăriei?

– Nu am nicio calificare ca funcționar public. Nu înțeleg cum o lege poate să facă asta. Așa, oricine ar putea fi profesor, prin lege, fără să conteze calificarea.

– De ce credeți că se insistă cu această măsură a descentralizării?

– Poate, prin această descentralizare, se fac economii de fonduri la minister. Poate, „se acoperă” transferul personalului, cu descentralizarea. Nu știu. Și școlile sunt administrate de primării, dar profesorii fac parte din sistemul de educație finanțat de minister.

– A fost lansată petiția online “Stop descentralizării în educației. Palatele, Cluburile copiilor și Cluburile sportive școlare trebuie să aparțină Ministerului Educației”. Petiția a fost semnată până vineri de peste 23.000 de persoane. Credeți că va ține cont ministerul de aceste semnături?

– Nu știu dacă se va ține cont, dar trebuie să facem tot posibilul să salvăm educația extrașcolară! Dar observ o „liniște” inexplicabilă. Sunt scoși din sistem peste 3.000 de profesori din momentul transferului la autoritățile locale, și nu după 12 ani, așa cum a declarat ministrul Educației.

– Care considerați că ar fi măsura corectă în privința palatelor și cluburilor?

– O măsură de compromis. Să avem același statut ca școlile. Administrarea patrimoniului să fie la autoritățile locale și să rămânem personal didactic.

– Aceste instituții au o activitate de zeci de ani și rezultate pe măsură. Vorbiți-ne despre rezultatele dumneavoastră.

– Fac această profesie cu pasiune și dăruire, așa cum o fac mulți dintre colegii mei. Am avut șansa să lucrez la Palatul Copiilor unde „visele devin realitate” pentru copii, dar și pentru profesori. Punem în valoare pasiunile copiilor și acestea pot ajunge la limite nebănuite. Astfel, de la începutul carierei, din  anii ’90, împreună cu echipa de performanță am realizat prima conexiune de internet a unei instituţii de învăţământ din oraş, prima pagină de internet din judeţ (printre primele din țară, găzduit în Franța), primul site despre orașul Botoșani, prima transmisie live pe internet din Moldova, primul server educațional (serverul de la Palatul Copiilor făcea parte din rețeaua internet) și site-uri pentru instituții de învățământ, inclusiv pagina ISJ Botoșani activă până în anul 2010. Tot în acea perioadă, împreună cu elevii cercului am creat numeroase softuri pentru învățământ: repartiție digitalizată a elevilor în licee, pe locuri și profile, state de plată, legitimații cu cod de bare și foto digital pentru palat (în acea vreme nu era implementată cartea de identitate) și altele. Importantă a fost și contribuția la realizarea CD-ului „Opere Complete-Mihai Eminescu – 2000” (comandă a Ministerului Culturii prin firma PETAR). Acest CD a fost vândut în țară și străinătate (peste 2.000 exemplare). Au fost editate 16 volume, aproximativ 15.000 de pagini.  Trei dintre programatori au fost elevi ai cercului (http://www.eminescuipotesti.ro/editari02.htm).

– Ştiu că v-aţi remarcat şi cu proiecte de robotică…

– Împreună cu elevii am realizat proiecte de inventică și roboți performanți cu care câștigat primele poziții la concursuri, unele fiind de nivel universitar:

  • Proiectul “Mâna Robotică” a obținut Marele premiu de 7.000 euro la concursul „TECHSCHOOL”, şi calificarea la concursul „INTEL ISEF” din SUA.
  • Campioni mondiali la concursul Internațional „INFOMETRIX”, la categoria roboți „mini sumo” unde au participat 44 de state și peste 100 roboți (finala a fost contra Mexicului)
  • Locul I la „Salonul național de inventică pentru tineret” – București de la Romexpo,
  • Locuri I , II, III la cel mai mare concurs de robotică din Europa „ROBOCHALLENGE”
  • Locul II și III la concursul Universitar „ROBOT-OLYMPICS”

De asemenea, am obținut și majoritatea locurilor I la concursuri preuniversitare naționale sau internaționale.

Aceste reușite au însemnat, de fapt, multă muncă în afara programului (ne ascundeam în cerc până pleca toată lumea și lucram până dimineață când se deschidea palatul. Așa află și conducerea – Faptele s-au prescris!) și finanțare personală. Asta înseamnă pasiune!

– În spatele acestor rezultate sunt povești de viață emoționante. Dați-ne câteva exemple de copii pregătiți de dumneavoastră, care acum sunt oameni realizați în țară și străinătate.

– Sunt multe generații de elevi pentru care Palatul Copiilor a constituit un element important în dezvoltarea lor pe plan educațional și profesional. Am copii (sunt ca și copiii mei) în țară, dar și în întreaga lume, care lucrează la companii din domeniu: în Norvegia – Radu Drăguşin, Taiwan – Cristian Mihai, Anglia – Alexandru Agrapine, Olanda – Ioana Alexa, SUA – George Puiu, Iaşi – Cătălin Macsim, Iaşi – Florin Mihai, Bucureşti – Radu Pintilie – are propria firmă de soft, Timişoara – Florin Ostafi,  Bucureşti – Silviu-Alexandru Badragan, Mirela Popoveniuc – Amazon, Mircea Popoveniuc – Google, București – Mihnea Horbuli (considerat printre cei mai buni din țară în proiectarea circuitelor electronice), Bucureşti – Constantin Voiniciuc (profesor de robotică la Liceul Internațional de Informatică și propria firmă), Brașov –Vasile Voiniciuc, Andrei Vișan, Șerban Botez (propria afacere), Alexandru Bejinariu şi exemplele pot continua.

Mulți elevi care s-au angajat, au primit recomandarea credibilă din partea Palatului Copiilor Botoșani, acesta fiind o adevărată pepinieră pentru firmele de profil care caută oameni instruiți și cu abilități formate.

Toți copiii au povești impresionante. Am să povestesc una dintre ele, care poate fi regăsită în fiecare cerc din palate și cluburi. Acest copil trăia la marginea Botoșaniului, într-un cartier sărac, împreună cu trei frați și o bunică oarbă. Nu i-am cunoscut părinții. Venea cu o pâine sub brat, pentru că aceasta era mâncarea lui. Îi mai aduceam eu mâncare de acasă. El devenise în clasa a IV-a unul dintre copiii palatului (sunt acei copii care vin zilnic la palat, acesta fiind a doua casă). Pentru că nu avea calculator acasă, voia să mai joace din când în când. Condiția pusă de mine a fost că poate juca doar jocurile create de el. Astfel, a reușit să realizeze numeroase jocuri, iar în clasa a VII-a a creat un joc de strategie în timp real „Ștefan cel Mare”. Din timpul liceului a lucrat la companii locale, după care la mari companii, inclusiv SONY. Acum are propria afacere în domeniu și cumpără proprietăți în România. Mai vine prin Botoșani să ne vedem. Pentru el sunt „Tata” și are ca studii „Palatul Copiilor”.

– Poate fi separată educația extrașcolară de activitatea didactică? Asta în condițiile în care educația extrașcolară este esențială pentru dezvoltarea unui copil.

– Educația extrașcolară nu poate fi separată de cea școlară. În convențiile europene se pune mare accent pe acest tip de educație. În  Europa, educația extrașcolară este bine implementată în școli, licee, facultăți, astfel fiecare elev/student având acces la activități extrașcolare predate de profesori. La noi există un opțional care se face cu întreaga clasă, dar care nu poate individualiza pe elev și acoperi tot spectrul de activități extrașcolare. Aceste activități trebuie predate de profesori calificați în educație extrașcolară. Nu este ușor să faci orele atractive și interesante, astfel să-i atragi pe elevi să vină cu plăcere la curs. Trebuie mult tact didactic și pedagogic. Nu oricine poate face asta.

– Statisticile spun că elevii rămân cu 5% din ce învață în școală. Cu cât rămân din ce învață la cercurile de la palat, locul unde vin de plăcere de mici și până termină liceul?

– Statisticile sunt înfiorătoare pentru România. Aceasta înseamnă că elevii învață multă materie pe care nu o folosesc și nu îi ajută. Vorba d-lui inspector general Toader Clocotici: „Dacă ceri mai mult unui elev, peste puterile lui de a învăța, este ca și cum nu i-ai cere nimic”. Principiul prin care „ceri mult elevilor poate rămân cu ceva” este greșit. Elevii se plafonează și nu mai au randament. Nu există copil să nu fie bun la ceva. Trebuie doar găsit acel ceva, motivat, încurajat și promovat. Aceasta se face prin activitatea extrașcolară, în palate și cluburi. La palatele copiilor elevii învață în ritmul lor de înțelegere. Programa este făcută în funcție de nevoile lor. Se face multă practică. Tot ce se face cu pasiune rămâne pentru totdeauna. Majoritatea copiilor (peste 80%) care fac cursuri la noi urmează o carieră în domeniu. Și eu am fost elev la „Casa Pionierilor” (Palatul Copiilor).

– Ce-i transmiteți ministrului Educației?

– Educația extrașcolară este EDUCAȚIE, care se face cu profesori și este normal să aparțină Ministerului Educației, nu primăriilor!

Deja ai votat!
Articolul precedentMic … dicţionar
Articolul următorLuni 25 iulie
Botoșani
nori împrăștiați
27.7 ° C
27.7 °
27.6 °
43 %
4.1kmh
31 %
Dum
31 °
lun
30 °
mar
25 °
mie
28 °
joi
28 °

CARICATURA ZILEI

POZA ZILEI

Acum că a primit gara număr nou de inventar, dacă suntem cuminți, poate bagă și trenuri.

EDITORIAL

Dosarul penal trimis în instanță de către procurorii militari care îl are în prim plan pe fostul președinte al României și tătuc al PSD-ului,...

EPIGRAMA ZILEI

De va veni la tine rusul Purtând povestea mea amară E semn că NATO și Apusul Te-au părăsit a "n"-a oară... -Dumitru MONACU

HAPPY CINEMA

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...