În fiecare an, prima zi de Paște aduce bucurie și lumină în viețile creștinilor, marcând renașterea și speranța. Această sărbătoare este însoțită de o varietate bogată de tradiții și obiceiuri care reflectă diversitatea culturală și religioasă a comunităților. De la ritualuri religioase pline de solemnitate, până la festinuri îmbelșugate și activități recreative, prima zi de Paște este un moment de comemorare, reflecție și celebrare.
Prima zi de Paște este încărcată de numeroase tradiții și obiceiuri pe care românii au grijă să le respecte an de an. În primul rând, aceștia au grijă să întâmpine marea sărbătoare cu Lumina Sfântă în case, pe care o iau de la slujba de Înviere de la miezul nopții și pe care încearcă să o păstreze cât mai mult timp.
Chiar dacă masa este plină de bucate tradiționale în prima zi de Paște, este bine să se consume un ou roșu, care se spune că va aduce sănătate pentru următoarele luni. În plus, în dimineața zilei de 5 mai este bine să fie consumat și peștele, pentru a fi sprinten în restul anului, dar și pasca pentru ca sufletul să fie mereu curat.
După credința populară, e bine să ții minte cu cine ai ciocnit oul prima dată, pentru că, dacă din întâmplare te rătăcești printr-o pădure, trebuie să-ți amintești cu cine ai ciocnit oul de Paști și imediat găsești drumul. Băiatul, dacă vrea să ciocnească oul cu o fată, îl încearcă să vadă dacă este tare, ciocnindu-l ușor de frunte. Fata încearcă oul băiatului în dinți, scrie crestinortodox.ro. În Duminica Învierii se spune ca nu e bine să dormi, că-ți ia strigoiul anafura dintre dinți, o vinde diavolului și nu mai ai noroc în casă.
Ritualul fetelor în Maramureş, pentru a avea parte de prosperitate
În dimineaţa de Paşte e bine să priveşti prima dată într-o cofă cu apă neîncepută. Se spune că vei avea vederea bună în restul anului. De asemenea, flăcăii şi fetele se uită în fântână pentru ca să fie curaţi şi frumoşi ca apa de izvor. În Maramureș, pentru a avea parte de prosperitate, înainte de a merge la Liturghia din prima zi de Paşte, fetele se spală cu apă rece de fântână, în care sunt așezate un ou roșu, busuioc și un bănuț de argint. Apoi, odată ce au prins roșu în obraj, se șterg cu un prosop tradițional. În zona Lăpușului, acesta se numește ştergar şi trebuie să fie nou.
În unele părţi din Transilvania, în ziua de Paşte, fetele se spălau cu apă de la moară, de pe roata morii, să fie frumoase. Tot prin aceste locuri feciorii ţineau toaca pe un deal şi o păzeau zi şi noapte. Alţii se străduiau să o fure. Dacă o furau, feciorii trebuiau să dea bani grei pentru răscumpărare. Toaca se păzea de joi până luni, la ieşirea din biserică iar, în timpul acesta, flăcăii erau cinstiţi cu mâncare şi băutură. Apoi se făcea joc şi toţi coborau în centrul satului. Înainte mâncau pe câmp, în zilele noastre se duc la casele rudelor. Petrecerea ţine până marţi, când toţi se întorc la casele lor, potrivit Observatornews.ro
Ouăle de Paşti apără de ghinioane
Dacă păstrezi un ou roşu 40 de zile după Paşte şi nu se strică, vei avea noroc tot anul.
Tradiția din bătrâni spune că dacă oul pe care îl ciocniţi are două gălbenuşuri, e semn că vă veţi căsători curând. De asemenea, ouăle de Paşti apără de ghinioane, iar coaja lor, îngropată în pământ, apără vitele de deochi. Fetele nemăritate dacă păstrează cojile grăbesc căsătoria. Dacă de Paşte se aşează o bucăţică de fier sub prag, va reprezenta protecţie pentru casă. Dacă prima persoană care îţi intră în casă de Paşte este bărbat, vei avea noroc tot anul.
Bricelatul, obicei în prima zi a Paștelui
Tot în Transilvania s-a practicat, în prima zi a Paștelui, Bricelatul. Flăcăul care a ieșit primul la arat îi pedepsea pe toți cei care greșiseră în vreun fel în postul care trecuse, bătându-i la tălpi cu un băț numit vergel. Obiceiul se termină cu o petrecere, repetată și în celelalte zile ale Paștelui.
Fetele și flăcăii obișnuiesc în dimineața primei zile de Paște, înainte de răsăritul soarelui și fără a fi văzuți de nimeni, să se scalde într-o apă curgătoare spre a fi „iuți, sprinteni, ușori, sănătoși, harnici și iubiți”. De Paşte, există credinţa că cerurile se deschid, permiţând sufletelor celor morţi să se întoarcă acasă, pentru a-şi proteja rudele dragi.
Există credinţa că cine moare în ziua de Paşte sau în Săptămâna Luminată merge direct în Rai, fiindcă în această zi uşile Raiului sunt deschise, iar ale iadului închise.
