Cele mai frecvente mituri despre mâncare

0

Încă din perioada copilăriei învăţăm de la părinţi şi bunici reguli legate de mâncare şi de modul de nutriţie. Ulterior, ne informăm de pe televizor, online sau presa scrisă despre asta. Din păcate însă, nu toată informaţia pe care o dobândim este adevărată. Tocmai de aceea, astăzi ne-am gândit să vă împărtăşim cele mei frecvente mituri legate de mâncare şi motivele pentru care nu sunt ele valide:

– Legumele proaspete sunt mai bogate în vitamine decât cele congelate. Acest lucru este valabil doar dacă sunt mâncate imediat după ce au fost culese. Legumele îşi pierd multe calităţi şi în timpul trasportului, dar şi cât timp sunt stocate. În schimb legumele congelate trec prin acest proces imediat după ce au fost culese, astfel păstrează cei mai mulţi dintre nutrienţi.

Dressingul pentru salată trebuie să fie cât mai light. Atunci când alegi să mănânci o salată, oragnismul va primi beta-carotena şi licopen de la legume, însă este nevoie de grăsimi pentru că acestea să fie absorbite într-o cantitate cât mai mare.

Carnea de porc îngraşă. Desigur ceafa de porc sau coastele îngraşă, dar dacă alegi să mănânci o bucată de muşchi fără grăsime vei consuma doar 140 de calorii, cam cât ai consuma şi dacă alegi o porţie de piept de pui.

Mâncărurile îndulcite cu suc de fructe sunt mai sănătoase. Organismul nostru nu face diferenţa între zahărul normal şi cel obţinut din suc de fructe. Nu numai că nu câştigi nimic dacă alegi acest tip de îndulcire, însă este şi mult mai costisitor.

Peştele conţine mult sodiu. Peştele proaspăt conţine foarte puţin din această substanţă, că acesta să devină o sursă de sodiu trebuie să fie afumat, marinat sau conservat.

Dacă mănânci alimente fără grăsimi, slăbeşti. Acesta este un mit foarte frecvent întâlnit şi asta pentru că, având efect asupra populaţiei, vânzătorii de astfel de produse îl şi exploatează. Concepţia greşită este aceea cum că alimentele „fără grăsimi” sunt bune, aşa că multe produse au inscripţia: „fără grăsimi”, „ cu puţine grăsimi”, „redus în grăsimi”, etc. Din păcate, consumând aceste alimente, vei mânca şi mai mult pentru a compensa lipsa de grăsimi din alimentaţie. Mai mult, când grăsimea este eliminată din alimente, se pierde şi din savoarea alimentului respectiv. Aşa că producătorii adăugă acestor produse multe zaharuri şi chimicale ca să compenseze lipsa de savoare.

Opţiunea corectă a junk food-ului atunci când mănânci la fast food este să mănânci o salată. Un studiu din 2005 aplicat celor 4 mari fast food-uri americane (McDonald’s, Burger King, KFC şi Pizza Hut) a arătat că 5 din cele 8 salate comercializate de aceştia şi promovate ca fiind o alegere sănătoasă versus junk food aveau conţinut ridicat de săruri sau grăsimi.

Când încerci să creşti masă musculară, trebuie să consumi produse cu conţinut ridicat de proteine. În mod normal, 10-35% din alimentaţia zilnică trebuie să conţină proteine. Cea mai mare parte din acestea provin din alimentele pe care le mâncăm în mod obişnuit şi rareori trebuie să luăm suplimente proteice. Două studii recente au scos la iveală faptul că cei mai afectaţi de acest mit sunt culturiştii care ingera cantităţi suplimentare de proteine prin consumarea suplimentelor nutritive.

Fructele proaspete sunt mai bune decât fructele uscate. Acest mit este adevărat doar dacă doreşti suplimentarea vitaminei C din organism, caz în care fructele consumate în stare proaspătă sunt indicate. Dar fructele uscate conţin şi ele nutrienţi şi zahăr, la fel ca şi fructele proaspete. Dacă ţii cont de sfatul cum că trebuie să mănânci 5 fructe pe zi pentru o alimentaţie sănătoasă, atunci ai nevoie doar de 5 linguri de fructe uscate ca să respecţi această condiţie.

Este mai bine să mănânci 6 mese mici decât 3 mese mari într-o zi. Acest mit poate fi adevărat doar dacă ţii cont de măsurarea porţiilor pe care le mănânci o dată. Altfel cel mai probabil vei ajunge să mănânci aceleaşi porţii, dar de 6 ori pe zi în loc de 3 ori pe zi. Totul se reduce de fapt tot la calorii. Dacă cele 3 mese mari conţin acelaşi număr de calorii ca şi cele 6 mese mici, atunci nu e nici o diferenţă.

– Cafeaua decofeinizată nu conţine cofeină. Conform standardelor internaţionale, cafeaua decofeinizată trebuie să nu conţină cofeină în proporţie de 97% (standardele europene impun un procentaj de 99.9%). La fel ca în procesul de eliminarea a grăsimilor, prin eliminarea cofeinei se pierd aromele specifice cafelei aşa că în timpul procesului sunt adăugate în jur de 400 chimicale care să redea gustul iniţial al cafelei. Unele dintre aceste chimicale (diclorometanul) se folosesc şi în decoloranţi.

Când pofteşti la un aliment anume, organismul îţi arată că duce lipsă de ceva. Când avem poftă de ceva anume, de cele mai multe ori ne gândim că avem nişte carenţe în organism. Ciudat sau nu, se pare că în urma testelor s-a dovedit că acest lucru nu este deloc adevărat. În acest studiu, unei persoane care poftea la ciocolată, i s-a dat un cocktail cu toate componentele ciocolatei, mai puţin aromă de ciocolată. Apoi i s-a dat un cocktail care conţinea aromă de ciocolată, dar nici un component al acesteia. Poftă a fost satisfăcută atunci când subiectul a consumat cocktailul cu aromă de ciocolată, dar fără nici un component al acesteia. Acest lucru dovedeşte că poftele ţin doar de emoţii şi sunt subiective. Poftim la un anumit aliment datorită sentimentelor legate de acel aliment, emoţii pe care le-am experimentat în trecut.

Excesul de sare din alimentaţie creşte tensiunea arterială. Acest mit îşi are originea în anii ’40 când un profesor recomanda reducerea sării din alimentaţie pentru tratamentul persoanelor hipertensive. Între timp s-a dovedit ştiinţific că nu este nici un motiv pentru reducerea cantităţii de sare în alimentaţia unui om cu tensiune normală. Totuşi, dacă eşti hipertensiv, poţi deveni sensibil la sare, ceea ce presupune reducerea sării din alimentaţie sau creşterea cantităţii de potasiu din organism. Se pare că potasiul are un impact mai mare decât sarea pentru organism şi pentru acesta este recomandată consumul unor alimente ca spanacul, broccoli, banana, cartofii albi, etc

Fast-food-ul este rău pentru alimentaţie. Acest mit este parţial adevărat, însă dacă consumi cu moderaţie preparate de fast-food, acesta nu poate avea un impact foarte mare asupra organismului. Dacă de exemplu mănânci paste şi brânză în fiecare seară cu siguranţă nu ai parte de o alimentaţie sănătoasă. Aşa că dacă doreşti să mănânci un cheeseburger, mănâncă unul!

 

 

+0 -0
se încarcă...