Reabilitarea drumului Botoşani – Târgu Frumos pare o poveste fără sfârşit sau cu final atât de îndepărtat, încât nici nu mai putem visa la el.
Vineri la ora 15:00 trebuia să aibă loc deschiderea de oferte, dar nu s-a făcut nici de această dată, fiind amânată pentru 1 iulie. În schimb, pe site-ul de licitaţii publice au fost publicate „Avizele conforme necondiţionate emise de ANAP”, cu privire la răspunsurile la solicitările de clarificări adresate de operatorii economici în ceea ce priveşte documentaţia de atribuire.
Amânarea de vineri este cea de a cincea consecutiv, primul termen fiind stabilit pentru 22 aprilie, ulterior fiind stabilite termene pe 2 mai, 20 mai, 3 iunie şi, în fine 21 iunie. În acest răstimp, licitaţia a mai fost şi suspendată de două ori timp de câteva zile pentru ca să se poată publica în Jurnalul European noile termene.
CNAIR dă vina pe ofertanţi
De fiecare dată, reprezentanţii Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) susţineau că amânările vin pe fondul clarificărilor cerute de constructorii interesaţi să contracteze această lucrare. „CNAIR este obligată să decaleze termenul limită pentru depunerea ofertelor, ori de câte ori un potenţial aplicant solicită clarificări care au ca efect modificarea ori completarea documentaţiei de atribuire, astfel încât toţi operatorii economici să aibă timp suficient la dispoziţie pentru a adapta ofertele la noul mod de interpretare a elementelor contractului. În caz contrar, proiectul poate fi blocat definitiv de operatorii economici nemulţumiţi, prin decizii ulterioare ale instanţelor”, declara, cu două săptămâni în urmă, Alin Şerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR.
Federovici: „Înţeleg că se acumulează frustrarea”
Senatorul Doina Federovici, liderul organizaţiei locale a PSD, susţine că ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, i-a transmis că această ultimă amânare a fost cerută de către firme şi că între 10 şi 16 ofertanţi s-au arătat interesaţi de această lucrare evaluată la 268,6 milioane de lei (peste 50 de milioane de euro), fără TVA, şi care presupunea proiectarea drumului şi execuţia lucrărilor pe o lungime de 71,512 kilometri, dintre care 39 de kilometri pe teritoriul judeţului Botoşani, chiar dacă unele companii au cerut clarificări.
„Înţeleg că se acumulează frustrarea, dar etapele unei proceduri de licitaţii trebuie respectate. Eu înţeleg şi oamenii, dar şi pe cei din mediul de afaceri, pentru că pe acest drum merg şi eu săptămânal spre Bucureşti”, a declarat Doina Federovici, care speră ca termenul de 1 iulie să fie ultimul.
Indicatori tehnico-economici, neactualizaţi
Piedicile în realizarea acestui proiect pot fi cel puţin două.
Prima o reprezintă neactualizarea costurilor. Indicatorii tehnico-economici au fost aprobaţi de Guvernul Tudose la sfârşitul anului 2017 şi nu mai sunt conformi cu realitatea economică a zilelor noastre. Experienţa ultimelor mari lucrări de investiţii scoase la licitaţie în judeţ, şi anume drumul strategic, lucrările pe sectoarele unde s-au înregistrat alunecări de teren sau drumurile judeţene, ne arată că în lipsa reactualizării valorilor, în condiţiile creşterii costurilor cu forţa de muncă din construcţii şi a scumpirii bitumului, constructorii nu depun oferte angajante, deşi, pe parcursul desfăşurării licitaţiei cer clarificări legate de banii disponibili şi lucrările care trebuie efectuate.
„Am discutat cu cei de la Ministerul Transporturilor şi mi-au spus că au verificat de şapte ori indicatorii tehnico-economici şi că nu este nicio problemă cu valoarea estimată. Ei susţin că au prins în procedură formula de actualizare a preţurilor şi există şi o rezervă de implementare”, a mai declarat Doina Federovici.
Condiţii greu de îndeplinit
O a doua piedică ar putea-o constitui condiţiile financiare şi tehnice impuse în caietul de sarcini, prin intermediul cărora se încearcă contractarea lucrării doar de către o firmă foarte mare. Astfel, firmele care vor să modernizeze cei aproximativ 72 de kilometri de drum trebuie să demonstreze că au dus la bun sfârşit, în ultimii cinci ani, „lucrări de construcţie nouă şi/sau modernizare şi/sau reabilitare şi/sau lărgire de autostrăzi şi/sau drumuri naţionale şi/sau drumuri expres, la nivelul a maxim trei contracte, în valoare cumulată de minim: 250.000.000 lei, fără TVA”. Asta înseamnă că, la nivelul cursului actual, firmele care ar dori să construiască drumul spre Iaşi trebuie să fi avut în ultimii ani trei contracte care să cumuleze aproximativ 53 de milioane de euro.
Şi asta nu este singura condiţie financiară „restrictivă”. Ofertanţii trebuie să fi avut studii de fezabilitate sau proiecte tehnice în ultimii cinci ani de minim şapte milioane de lei, adică de 1,5 milioane de euro. Ei trebuie să mai demonstreze că în fiecare an din perioada 2015-2017 au avut o cifră de afaceri de minim 85 de milioane de lei, adică de minim 18,6 milioane de euro.
Un proiect ce trenează de ani de zile
Despre modernizarea dumului spre Iaşi se vorbeşte de ani de zile, politicienii din toate partidele promiţând acest lucru, dar niciunul realizându-l. Totul părea că intră pe un făgaş normal pe finalul anului 2017, când la presiunea societăţii civile, politicienii PSD Botoşani au reuşit să-l determine pe premierul de atunci, Mihai Tudose, să aprobe indicatorii tehnico-economici pentru reabilitarea acestui sector de drum, astfel încât să se poată demara procedurile de licitaţie. Prima licitaţie a început în mai 2018 şi a sfârşit „tragic” pe 22 ianuarie în acest an, când comisia de achiziţii din cadrul CNAIR a anulat procedura pe motiv că toate cele 12 oferte depuse erau neconforme. Imediat CNAIR anunţa că va relua licitaţia cât mai repede, dar nu a făcut-o decât pe 6 martie, cu o zi înainte de vizita ministrului Transporturilor, Răzvan Cuc la Botoşani. A făcut-o cu aceeaşi valoare, fără a actualiza indicatorii tehnico-economici, şi, deşi politicienii PSD, inclusiv ministrul se lăuda cu faptul că va reveni repede la Botoşani pentru a semna contractul, lucrurile nu stau tocmai aşa, termenul de depunere al ofertelor fiind amânat din două în două săptămâni. Chiar dacă termenul de evaluare al ofertelor a rămas acelaşi, 22 octombrie, el nu este unul bătut în cuie, exemplu fiind licitaţia anterioară, când termenul de evaluare a fost amânat de câteva ori.
