Sărăcia, lipsa unui stil de viaţă sănătos, alimentaţia necorespunzătoare, stresul, dar şi consumul de alcool în neştire fac din Botoşani un judeţ neprielnic din punct de vedere al speranţei de viaţă, care este una din cele mai mici din ţară. Speranţa de viaţă în România este 75 de ani, judeţul Vâlcea atingând o cifră record, de 80 de ani, în timp ce la polul opus se află Satu Mare, cu 73,8 ani. Botoşaniul, cu 74,4 ani, se află, din păcate, foarte aproape de limita inferioară, alături de Călăraşi, Giurgiu şi Tulcea.
Conform sociologilor, zonele dezvoltate economic şi cu un venit brut pe cap de locuitor înalt, vor avea şi o speranţă de viaţă mai mare. Astfel, un judeţ precum Botoşani, cu o industrie moartă, producţie aproape de zero şi cu tot mai mulţi oameni care nu lucrează, are o speranţă de viaţă mai mică decât ţări precum Sri Lanka, Nicaragua, Mauritius, Columbia sau Honduras.
Sănătate măcinată de alcool
Corelaţia dintre dezvoltarea economică şi speranţa de viaţă este de multă vreme cunoscută. „În mod cert vorbim despre o serie de factori, de la accesul la servicii medicale până la calitatea dietei, dar şi aspecte pe care poate că nu le-am lua în calcul la prima vedere, precum cât de mult alcool se consumă şi ce tip de alcool”, a explicat sociologul Barbu Mateescu, pentru ziarul „Libertatea”.
Astfel, potrivit medicilor, berea sau vinul nu au acelaşi impact asupra sănătăţii precum ţuica, vodka sau băuturile spirtoase, mai ales cele de o calitate îndoielnică. „Din păcate, la noi în judeţ oamenii încă mai beau alcool netimbrat, produs în condiţii care mai de care mai periculoase, vândute la pahar, pe sub tejghea, de către diverşi comercianţi dubioşi de la magazinul sătesc, până la chioşcuri de cartier chiar în buricul târgului”, a spus un medic din cadrul UPU-SMURD Botoşani.
Ulterior, aceşti oameni ajung la spital, de cele mai multe ori în stare gravă, pentru că alcoolul ieftin şi îndoielnic le macină, în timp, organele interne şi le afectează dincolo de posibilitatea de vindecare.
Judeţ în topul consumului de băuturi la adolescenţi
De altfel, şi statistica Unităţii de Primiri Urgenţe arată cifre îngrijorătoare în privinţa prezentărilor la spital din cauza consumului de alcool. Dar acest lucru nu mai este atât de surprinzător când aflăm că judeţul Botoşani este fruntaş pe ţară în ce priveşte consumul de alcool în rândul adolescenţilor.
Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog a efectuat un studiu în rândul elevilor din 13 unităţi de învăţământ din judeţul Botoşani, iar concluziile sunt dezastruoase. 90% dintre adolescenţi au consumat băuturi alcoolice cel puţin o dată în viaţă, acest indicator înregistrat la nivelul judeţului Botoşani depăşind media naţională, care este de 77,9%. De asemenea, 5% dintre elevii chestionaţi au declarat că au consumat cel puţin o dată în viaţă droguri ilicite, iar 50% au fumat.
„Evoluţia speranţei de viaţă este condiţionată de un complex de factori, o importanţă deosebită revenind modului de viaţă, stării de sănătate, alimentaţiei, nivelului educaţiei sanitare, dar şi condiţiilor economico-sociale, precum şi de factorii care influenţează dinamica populaţiei (natalitate, mortalitate, mortalitate infantilă, spor natural, sold migratoriu)”, se arată în studiul Institutului Naţional de Statistică.
Mortalitate ridicată din cauza bolilor netratate
În judeţul Botoşani mor lunar, în medie, 470 de persoane. Statisticile arată că pe primele trei locuri în privinţa cauzelor de deces sunt afecţiunile cardiace, cancerul şi depresia. Combinate cu un consum excesiv de băuturi alcoolice, aceste afecţiuni duc la deces.
„Sunt mult mai mulţi cei care nu vin decât cei care apelează la noi şi ăsta nu e un lucru bun. Omul îşi spune că va trece singur peste aceste probleme, însă pentru acest fapt se consumă şi mai mult, îşi caută refugiul în consumul de alcool, alimentaţia este deficitară şi la un moment dat sistemul nervos cedează”, a precizat un psihiatru botoşănean.
Speranţa de viaţă sau durata medie a vieţii arată numărul mediu de ani pe care îi are de trăit o persoană, dacă ar trăi tot restul vieţii în condiţiile mortalităţii pe vârste. Speranţa de viaţă a fiecărei persoane se schimbă pe măsură ce persoana îmbătrâneşte sau tendinţele mortalităţii se schimbă.
Media în România este de 75 de ani, cu nouă ani mai puţini decât în Japonia, Elveţia şi Singapore, ţările în care se trăieşte cel mai mult din lume.
