Un plan de intervenţie întocmit în 2021 arată că în judeţ ar fi peste 1.000 de morţi şi răniţi şi peste 1.000 de clădiri ar putea fi afectate, în cazul unui cutremur la fel de puternic precum cel din Turcia.
Astfel, în cazul unui cutremur major în România, cu intensitate de 7,4 – 8,1, în total ar fi peste 350.000 de clădiri rezidențiale grav avariate, iar numărul de persoane grav rănite sau decedate va fi de peste 45.000. Aceasta este predicția pe care statul român, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență din MAI, o face în cel mai recent document intitulat „Concepția națională de răspuns post seism”, elaborat la finalul anului 2021. Un alt document, realizat de Curtea de Conturi și publicat în luna ianuarie 2022, atrage atenția asupra faptului că instituțiile statului nu sunt pregătite pentru un cutremur major.
Potrivit documentului, peste 1.000 de botoşăneni ar muri sau ar fi grav răniţi în cazul unui cutremur cu intensitate 7,4 – 8,1. De asemenea, 1.093 clădiri rezidenţiale din judeţ ar fi grav afectate de un astfel de seism.
Realitatea, mai gravă decât estimările
Datele de mai sus corespund estimării de la finele anului 2021, însă în ianuarie 2022 un audit al Curții de Conturi indica faptul că situația e mult mai gravă decât ar putea s-o indice documentul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Concluziile acestuia sunt de natură să contribuie la convingerea că instituțiile statului român ar trebui să fie mult mai pregătite decât sunt acum în cazul unui cutremur major.
Specialiștii Curții de Conturi afirmă că „la nivelul autorităților publice nu există o strategie sau viziune, sau planuri de acțiuni în vederea restabilirii stării provizorii de normalitate pe perioada situației de urgență determinată de un seism major”. Astfel, din totalul de 1.106 adăposturi de protecție civilă, cu o capacitate de 171.805 persoane – doar 60% sunt operative.
Mai mult, la nivel național nu există o bancă națională de sânge, plasmă și celule stem. Ministerul Sănătăţii are în dotare rezerve limitate de medicamente, materiale sanitare și echipamente necesare acordării asistenței medicale de urgență. Ministerul nu are în dotare spitale mobile, care să suplimenteze capacitatea de intervenție în cazul unui cutremur major. Capacitatea de preluare a apelurilor în sistemul 112 nu va putea fi asigurată la un nivel adecvat, din cauza resurselor limitate.
IGSU, condus de Raed Arafat, a identificat care sunt cele mai mari riscuri asupra sistemului național de management al situațiilor de urgență. Astfel, în primele 72 de ore de la producerea cutremurului, sunt așteptate blocaj instituțional în primele 4-6 ore, deteriorarea parțială sau totală a legăturilor de comunicații, crearea de blocaje/ambuteiaje (și/sau distrugerea căilor de comunicații) pe căile de comunicații rutiere. De asemenea, apariția primelor simptome de panică individuală / colectivă în rândul populației.
Foarte puţini botoşăneni au locuinţele asigurate la dezastre naturale
România este una dintre țările cu cele mai mici procente de locuințe asigurate la dezastre naturale, cum ar fi cutremurele sau inundațiile. Chiar și așa, cele 1,85 de milioane de locuințe acoperite printr-o poliță de catastrofă arată o medie de 20% a clădirilor asigurate, procent care ne-ar plasa măcar peste nivelul unor țări din afara UE. Din păcate, însă, analizată județ cu județ, situația este mult mai gravă.
Mai grav este în județele din sud și în cele din estul și nord-estul Moldovei, unde pondere asigurărilor este practic neglijabilă. De precizat că mare parte din aceste județe se află în cele mai fierbinți zone de risc atât în ceea ce privește cutremurul cât și expunerea la inundații. Istoricul catastrofelor certifică acest fapt. Astfel, Olt, Teleorman, Călărași, Ialomița, Vaslui și Botoșani au un nivel de asigurare între 7 și 10%.
Sub 2 euro pe lună pentru asigurarea obligatorie
Asigurarea PAD, obligatorie prin lege, costă 20 de euro pentru locuințele din materiale moderne și 10 euro pentru cele din chirpici. Suma asigurată este 20.000 de euro, pentru locuințele din materiale moderne și 10.000 de euro pentru celelalte, iar riscurile acoperite sunt cutremur, inundație și alunecări de teren. Legea spune că cine nu își asigură locuința e pasibil de amendă între 100 și 500 de lei, însă realitatea este că această amendă, care ar trebui dată de primării, nu este aplicată.
Actualul program de reasigurare al PAID acoperă daune de până la 1 miliard de euro, ceea ce înseamnă că, în condiții normale, pagube cumulate care nu depășesc această sumă sunt acoperite de firme gigant, de reasigurare. În mod evident, pentru locuințele din București, cel puțin, suma asigurată este mult prea mică, însă aceasta poate fi suplimentată printr-o asigurare facultativă.
