Nu o dată în ultimul an am răbufnit şi m-am plâns de calitatea mai mult decât îndoielnică a primarilor aleşi în funcţie în 2016, iar, din păcate, lucrurile nu se vor schimba în bine nici după alegerile de peste trei luni.
Cu mici excepţii, toţi primarii din judeţ sunt o apă şi-un pământ. Nu au nimic de a face cu administraţia, nu au viziune şi, mai grav, nici măcar nu vor să înveţe să-şi conducă onest şi cât pot de eficient micile colectivităţi pe care le-au luat în stăpânire ca nişte vătafi. Cel mai elocvent exemplu este cel al bugetelor.
În 2016, cei care erau proaspăt aleşi în funcţie au motivat lipsa de acţiune prin faptul că bugetul a fost croit strâmb de predecesorii lor. Sau, mai toţi au pus placa, deja tradiţională, cu greaua moştenire.
În 2017, te aşteptai că o să rupă norii, dar ce să vezi, nu s-a întâmplat mai nimic: „Hai dom’le, vrei să facem minuni peste noapte! Ălălalt a stat patru ani şi nu a făcut nimic şi de la mine vrei să răstorn munţii în şase luni? Hai, să fim corecţi”. Aşa se face că mai toţi primarii au terminat anul cu o execuţie bugetară în contul de dezvoltare de 15-20%.
Nu-i nimic, că doar banii s-au reportat în 2018. Culmea, nici în acel an situaţia nu s-a schimbat radical, deşi au început să se mai mişte ceva lucrurile.
A venit şi anul electoral 2019, în care primarii au început să mai mişte ceva, dar surpriză, Cabinetul Dăncilă le-a dat posibilitatea să folosească parte din banii din excedent şi pe secţiunea de funcţionare şi nu doar pentru dezvoltare. Şi doar nu erau proşti să nu-şi ia lefurile frumos rotunjite, aşa că primarii şi angajaţii din subordine şi-au asigurat salariile din banii pe care îi aveau pentru dezvoltarea comunităţilor. E drept că şi aşa le-au rămas sume foarte mari în excedent, dar asta le cade ca o mănuşă acum, înainte de alegerile locale, când încearcă să demonstreze că sunt buni gospodari, dacă i-o mai crede cineva.
Bine, mulţi veţi spune că este doar o teorie, dar haideţi să vedem pe un exemplu practic. Să luăm comuna Viişoara, o comunitate mică, de sub 2.000 de locuitori din nordul judeţului. Până în 2019, primarul de acolo a reuşit să ţină în excedent vreo opt-nouă sute de mii de lei, adică, undeva cam la un sfert din bugetul anual al comunei. Banii erau ţinuţi pentru a renova şcoala din centrul de comună, doar că a venit anul 2019, iar 40% din excedent a fost transferat la secţiunea de funcţionare pentru acoperirea cheltuielilor curente. Zilele trecute şi la Viişoara, ca şi în celelalte comune, consilierii au avut de votat bugetul, doar că aici e o misiune mai grea, deoarece, probabil, este cel mai eterogen consiliu local din ţară, cei 11 consilieri reprezentând şapte partide: trei de la PNL, câte doi de la PSD şi PRU şi câte unul de la PRM, PER, PMP şi Partidul Verde. Şi bineînţeles că mulţi dintre aceşti consilieri se visează primari. Aşa se face că şedinţa de împărţire a bugetului a fost reluată de vreo trei ori şi tot nu s-a ajuns la o soluţie care să ajute comunitatea, în sensul că în loc de renovarea unei şcoli se vor porni lucrări la două instituţii de învăţământ, chiar dacă una este pe cale de dispariţie din cauza numărului mic de elevi care o frecventează.
Cam aşa stau lucrurile în fiecare unitate teritorial administrativă, bineînţeles cu variaţii în funcţie de specificul local.
Şi lucrurile nu se întâmplă de azi de ieri, ci sunt vechi de mandate bune, iar dacă nu se vor schimba repede şi primarii nu vor înţelege că trebuie să dezvolte localităţile pe care le conduc pe tot parcursul ciclului electoral, nu doar înainte de alegeri, nu mai avem nici o şansă, pentru că ne afundăm pe un drum fără ieşire şi ne va fi din ce în ce mai greu să ne întoarcem.
