Protest spontan organizat de consilierii Serviciului de Probaţiune Botoşani care se opun transformări lor în gardieni însărcinaţi cu paza deţinuţilor care îşi vor executa pedepsele la domiciliu, în regim mixt, prin supraveghere cu brăţară electronică sau prin muncă în folosul comunităţii. Cel puţin aşa prevede Proiectul de lege privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate, care urma să primească ieri votul final în Parlament.
„Plasarea unor astfel de atribuţii în sarcina consilierilor de probaţiune nu doar că este total nepotrivită şi va afecta funcţionarea sistemului de probaţiune, care se confruntă de câţiva ani cu probleme grave legate de lipsa resurselor umane şi materiale, cât şi siguranţa publică, în condiţiile în care supravegherea viitorilor deţinuţi cu brăţară electronică va fi deficitară”, spun consilierii de probaţiune.
Pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la consecinţele nefaste pe care le va avea acest proiect de lege, consilierii de probaţiune din cadrul Serviciului de Probaţiune Botoşani, împreună cu cei din Bucureşti şi alte 22 de judeţe, au declanşat ieri un protest spontan. Astfel, timp de patru ore, la Serviciul de Probaţiune nu au avut loc întrevederi, consilierii nu au participat la activităţile cu instanţele de judecată, cu instituţiile din comunitate, fiind derulate doar activităţi de birou şi administrative.
Un singur consilier pentru 200 de persoane
Consilierii de probaţiune spun că în prezent la nivel naţional sunt doar 552 de oameni, care au în evidenţă aproape 100.000 de persoane condamnate pentru diverse infracţiuni, în 2017 înregistrându-se o creştere de 30% a numărului de cazuri faţă de 2016. Cu alte cuvinte, în medie, un singur consilier de probaţiune supraveghează în jur de 200 de persoane condamnate. Prin comparaţie, spun ei, în penitenciare ar fi în jur de 23.000 de condamnaţi, de patru ori mai puţini decât cei aflaţi în supravegherea serviciilor de probaţiune. Dintre aceştia, circa o treime ar putea beneficia de prevederile actuale ale proiectului de lege aflat în dezbaterea Parlamentului, urmând să execute restul de pedeapsă la domiciliu, prin supraveghere cu brăţară electronică.
„Iniţiatorii acestui proiect de lege estimau că, pentru a face faţă noilor atribuţii, ar fi necesari 5.000 de consilieri de probaţiune la nivel naţional, adică de 10 ori mai mulţi decât în prezent, dar Ministerul Justiţiei a promis angajarea a doar 400 de noi consilieri până în 2020”, a spus Crina Mocanu, liderul Sindicatului Naţional al Consilierilor din Serviciile de Probaţiune. Având în vedere lipsa de personal, cât şi distanţele care trebuie parcurse, consilierii de probaţiune spun că în situaţia actuală nu pot asigura în mod real supravegherea deţinuţilor, în cazul acestora fiind necesare o monitorizare permanentă, inclusiv pe timp de noapte, precum şi intervenţii rapide, un astfel de regim de lucru fiind specific instituţiilor din sistemul de ordine publică, nu serviciilor de probaţiune. „Nici nu suntem instruiţi în tehnici speciale de intervenţie în situaţii cu potenţial violent, iar serviciile de probaţiune nu dispun de şoferi şi nici de autoturisme”, spun consilierii de probaţiune. În plus, susţin ei, reducerea rolului la simpli paznici ai deţinuţilor supravegheaţi prin brăţară electronică ar reprezenta o îndepărtare semnificativă de la misiunea de bază a sistemului de probaţiune.
Acţiunea de ieri a reprezentat cel de-al doilea protest organizat de consilierii de probaţiune în mai puţin de două luni, după protestul spontan din 21 martie. Atunci, consilierii de probaţiune şi-au întrerupt activitatea pentru a protesta faţă de dezinteresul manifestat de conducerea Ministerului Justiţiei în legătură cu problemele din sistem.
– Sebastian GHEORGHIU
