one × 5 =

A password will be e-mailed to you.

Situaţie incredibilă în penitenciare generată de legea privind recursul compensatoriu. Speculând prevederile legii, recidiviştii au ajuns să ceară scăderea zilelor aferente inclusiv din condamnările anterioare, executate cu ani în urmă. Scopul este unul singur – reducere sporurilor de pedeapsă primite şi implicit executarea unor pedepse cât mai mici.

Este cazul unui dorohoian în vârstă de 32 de ani, condamnat pentru înşelăciune la o pedeapsă de trei ani, şase luni şi 52 de zile. Era o pedeapsă rezultantă în care judecătorii au ţinut cont de toate isprăvile acestuia şi de un rest de pedeapsă rămas neexecutat dintr-o altă condamnare, toate comise înainte de intrarea în vigoare a vestitei legi privind recursul compensatoriu. Doar că imediat după intrarea în vigoare a legii, dorohoianul a descoperit o chichiţă. Fiind recidivist, el şi-a adus aminte că a făcut puşcărie şi în trecut în spaţii improprii. Astfel, nemulţumit de calcul făcut din oficiu din comisia special instituită în penitenciar, care a avut în vedere condiţiile detenţiei începând doar cu data de 3 decembrie 2015, el a făcut o cerere la instanţă şi a cerut reanalizarea situaţiei sale. Asta pentru că în condamnarea pe care o executa fusese luat în calcul şi un rest dintr-o pedeapsă din 2011, care nu fusese diminuată conform recursului compensatoriu.

Câştig de cauză la Tribunal

Iniţial, Judecătoria Botoşani i-a respins cererea, însă dorohoianul a făcut imediat recurs, iar Tribunalul Botoşani i-a dat câştig de cauză. Aşa se face că deşi iniţial i se calculase un rest de 645 zile de puşcărie, el a primit un „bonus” nesperat, magistraţii scăzându-i 54 de zile din rămăşiţă pe motiv că în condamnarea din 2011 el a fost închis în condiţii necorespunzătoare. Iar de aici au început să se schimbe toate condamnările primite ulterior întrucât sporul calculat iniţial trebuia redus procentual cu noul rest de pedeapsă rezultat în urma aplicării recursului compensatoriu. Sentinţa finală a fost pronunţată vinerea trecută, dorohoianul urmând să se bucure de toate favorurile oferite de lege.

Opt condamnări la activ

În acest context merită făcută însă o menţiune – poreclit „escrocul cu o mie de feţe”, dorohoianul a adunat până acum opt condamnări, cele mai multe pentru înşelăciune. De-a lungul timpului, el i-a păcălit pe zeci de oameni dându-se  preot, inspector sanitar, reporter tv, dar şi avocat. Condamnat de fiecare dată, el a fost obligat de magistraţi la plata unor daune către victime. Doar că nu a achitat niciun leu şi asta pe motiv că în penitenciar nu a avut niciun fel de venituri.

În schimb, după fiecare condamnare el a fost eliberat condiţionat şi a recidivat.

Sute de deţinuţi eliberaţi

Anul trecut, de exemplu, 273 de deţinuţi au fost eliberaţi din Penitenciarul Botoşani, majoritatea beneficiind de recursul compensatoriu. Astfel, la 30 de zile de puşcărie făcută în condiţii improprii, fiecărui deţinut i s-a mai scăzut din oficiu încă 6 zile din pedeapsă. Aparent, nu pare mult, însă când se pun informaţiile cap la cap rezultă că 88% dintre deţinuţi pleacă acasă înainte de termen. Dar situaţia pare şi mai gravă pentru că o parte dintre cei eliberaţi au recidivat şi s-au întors în penitenciare.

Recidiviştii beneficiază de clemenţă

Paradoxul este însă altul – chiar dacă au beneficiat odată de clemenţa justiţiei, cei care s-au întors în penitenciare vor beneficia în continuare de recursul compensatoriu. Asta pentru că legea recursului compensatoriu, intrată în vigoare în toamna lui 2017, nu face nici o distincţie în privinţa recidiviştilor. Astfel, cei care au ajuns din nou în puşcării şi execută pedepsele în spaţii improprii, li se vor scădea din nou din oficiu cele 6 zile din pedepse la fiecare luna de detenţie. Deja, penitenciarele nemodernizate au devenit supraaglomerate, deţinuţii cerând să fie transferaţi aici tocmai pentru a beneficia în continuare de recursul compensatoriu. Iar la drept vorbind, puţine dintre penitenciare au reuşit să se modernizeze între timp întrucât nu au existat fonduri.

Liderul Federaţiei Sindicatelor din Penitenciare, Sorin Dumitraşcu, a avertizat încă de la începutul anului că numărul deţinuţilor va creşte în următorii trei ani, gradul de recidivă în rândul deţinuţilor eliberaţi în baza recursului compensatoriu urmând să depăşească 60%. „Efectele acestui gen de măsuri de clemenţă în masă (n.r. – recursul compensatoriu) se văd la 1 – 3 ani de la finalizare. Cifrele referitoare la beneficiarii direcţi care au recidivat sunt nerelevante acum având în vedere că, de regulă, recidiva se produce în 1 – 5 ani”, a explicat Sorin Dumitraşcu.

Potrivit Legii recursului compensatoriu, La calcularea pedepsei executate efectiv se are în vedere, indiferent de regimul de executare a pedepsei, ca măsură compensatorie, şi executarea pedepsei în condiţii necorespunzătoare. Practic, toţi cei care au fost cazaţi într-un spaţiu mai mic sau egal cu 4 mp/deţinut, care nu au avut acces la activităţi în aer liber, ori nu au avut acces la lumină naturală, la o temperatură adecvată şi nu au avut posibilitatea de a folosi toaleta în privat, ori camerele au avut infiltraţii, igrasiei şi mucegai în pereţii, beneficiază de reducerea pedepselor. Singurii care nu beneficiază de aceste prevederi sunt cei care au stat prin infirmerii, ori în spitale sau s-au aflat în tranzit.

 

 

 

Apreciază calitatea articolului

7 VOTURI - MEDIE: 5,00
O stea2 stele3 stele4 stele5 stele
Încarc...