Trimiși în Parlament să facă legi mai bune, unii deputați sau senatori din județ fug de răspundere și evită să le explice alegătorilor de ce au votat într-un fel sau altul. Asta pentru că de cele mai multe ori deciziile nu le aparțin, ei fiind obedienți la ordinele de partid. Prin urmare, ajunși în scaunele de deputați sau de senatori, ei uită că trebuie să-i reprezinte pe botoșăneni care i-au trimis acolo și fac numai cum le dictează șefii din partid.
Cel mai bine s-a văzut săptămâna trecută, când senatorii au votat, în plen, adoptarea unui proiect de lege care modifică radical Codul Penal și introduce un prag de 250.000 lei, adică aproximativ 50.000 de euro, pentru abuzul în serviciu. Numai că modificarea, spun experții în drept, este o dezincriminare mascată a abuzului în serviciu.
Votul a fost dictat de actuala coaliție PNL-PSD-UDMR, iar textul a fost adoptat cu 79 de voturi „pentru”, 25 „împotrivă” și 11 abțineri. Abia după ce societatea civilă a reacționat, proiectul a fost propus spre modificare, așa încât funcționarii publici să poată fi trași la răspundere penală. Doar că acum nimeni nu mai recunoaște paternitatea proiectului inițial.
„Dumneavoastră știți realitatea”
Dintre parlamentarii botoșăneni, doi au votat „pentru”, iar unul s-a abținut. Cei care au votat în favoarea introducerii pragului de 250.000 de lei sunt senatorii Lucian Trufin (PSD) și Cristian Achiței (PNL), iar cel care s-a abținut a fost senatorul AUR, Dorinel Cosma. Contactați de reporterii „Monitorul”, cei trei au avut reacții diferite. Astfel, senatorul Lucian Trufin s-a eschivat să răspundă clar privind motivele care l-au determinat să voteze pentru instituirea pragului de 250.000 de lei, lăsând de înțeles că votul ar fi fost decis în urma consultărilor din coaliție sau la recomandarea colegilor din Comisia juridică, care au dat avizul favorabil.
„Dumneavoastră știți realitatea și eu o să vă spun exact realitatea – sunt vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din Senat. Prin urmare, eu mă implic puternic în activitatea care se referă la spațiul rural, la agricultură și la dezvoltarea satului românesc. Legat de celelalte puncte de pe ordinea de zi, care țin de juridic – după cum bine știți parlamentul este structurat pe comisii de specialitate – este bine să întrebați de ai noști colegi care sunt de specialitate. Dacă vă pot fi de folos cu vreo întrebare legată de dezvoltarea spațiului de agricultură, despre ferme, despre produsul românesc, eu vă stau la dispoziție”, a spus senatorul Lucian Trufin, care a refuzat să mai facă vreo altă precizare.
Luptă cu hoţii doar din gură
În schimb, senatorul AUR, Dorinel Cosma, a mers pe politica struțului. Și-a băgat capul în nisip crezând că nu-l mai vede nimeni.
Prin urmare, el nu a răspuns la apelul telefonic al jurnaliștilor și nici la mesajul prin care i se solicita un punct de vedere legat de votul său din parlament. Asta deși AUR s-a lăudat permanent că „luptă împotriva hoților”.
„Noi mergem pe încredere”
Singurul care a recunoscut cum au stat lucrurile a fost senatorul PNL Cristian Achiței, care s-a declarat cumva dezamăgit, lăsând de înțeles că a fost „folosit” de cei din Guvern, care după izbucnirea scandalului au încercat să scoată „castanele din foc” cu mâine senatorilor.
Asta pentru că decizia politică privind promovarea acestui proiect de modificare a Codului penal ar fi fost luată cel puțin la nivelul Executivului, la propunerea ministerului Justiției condus de liberalul Cătălin Predoiu.
„Mi s-a părut că am fost păcăliți, cel puțin din punctul de vedere al asumării acestui proiect. Așa ni s-a prezentat de către liderul de grup și de către președintele Comisiei juridice a Senatului. De asemenea, a fost un reprezentant al Guvernului la ședința Senatului, care a susținut proiectul de lege. Așa încât toți senatorii coaliției au votat <<pentru>>. Și eu dacă sunt supărat, sunt supărat pe acest fapt – că nimeni nu își mai asumă promovarea proiectului”, a spus Cristian Achiței, care susține că nu își mai amintește dacă a precizat cineva ceva de existența pragului de 250.000 de lei.
„Vom avea totuși un prag”
În acest context, Achiței a recunoscut că votul din Parlament se bazează cel mai mult pe recomandările membrilor comisiilor de specialitate, aceștia fiind cei care cunosc cele mai multe amănunte.
„Dacă cei din comisie recomandă un anumit stil de vot, noi ceilalți mergem pe încredere. Nu începem să analizăm fiecare propunere la punct și virgulă”, a completat Cristian Achiței. Potrivit acestuia, după declanșarea discuțiilor, în Camera deputaților se va propune un nou prag de 9.000 de lei. „Unii spuneau să fie un prag de un leu, alții de valoarea salariului minim pe economie. În același timp, Curtea Constituțională spune că e obligatoriu să introducem un prag. Chestiunea este mult mai de discutat – unde intervine pericolul social, dacă este din culpă sau nu și din ce moment îl băgăm pe unul la pușcărie sau nu îl băgăm”, a mai spus Cristian Achiței.
Potrivit acestuia, pragul de 250.000 de lei s-ar fi luat în discuție pornind de la pragul de 50.000 de euro care este stabilit și la evaziunea fiscală. Prin urmare, el ar fi avut o anumită logică. „Acum am înțeles că este mare. Va fi propus 9.000 de lei, dar vor fi unii care vor spune că și acesta este mare. Pe de altă parte, cel mai bine este să nu existe funcționari care să comită abuz în serviciu. Însă, dacă cei de la Curtea Constituțională spun că trebuie să intervenim și să clarificăm anumite chestiuni juridice pentru instanțele de judecată, vom avea totuși un prag, cel mai probabil cel de 9.000 de lei, care va fi propus la Camera Deputaților, care este for decizional”, a concluzionat Cristian Achiței.
Un proiect similar a scos România în stradă
Nu este pentru prima dată când Executivul încearcă să modifice definiția infracțiunii de abuz în serviciu așa încât să-i scape basma curată pe funcționarii publici. S-a întâmplat și în ianuarie 2017, când premierul PSD de atunci, Sorin Grindeanu, și ministrul Justiției, Florin Iordache, au emis celebra Ordonanță 13.
Actul normativ prevedea pentru abuzul în serviciu pedeapsa închisorii de la 6 luni la 3 ani sau amendă, dar numai dacă prejudiciul era mai mare de 200.000 de lei. Atunci, demersul politic, foarte asemănător cu cel actual, a avut ca rezultat ieșirea în stradă a sute de mii de români. Atunci, ca și acum, a urmat reacția societății civile, care se sesizat manevra și a sancționat derapajul politicienilor.
Dezincriminare mascată a celor două infracțiuni
Doar că acum, pe lângă instituirea pragului foarte mare, în textul proiectului de lege au fost introduse și două sintagme. Astfel, infracțiunile comise de funcționarii publici ar urma să fie sancționate numai dacă se face dovada că funcționarii au comis faptele „cu știință” (în cazul abuzului în serviciu) și „din culpă” (n.r. – în ceea ce privește neglijența în serviciu). Orice necunoscător al materiei juridice nu sesizează nuanțele, însă cei din domeniu spun că noul text al Codului penal este în fapt o dezincriminare mascată a celor două infracțiuni. Astfel, indiferent de valoarea prejudiciului, funcționarii implicați pot scăpa nepedepsiți pe motiv că fapta nu există sau că nu a fost comisă cu vinovăția prevăzută de lege. Prin urmare, prin cele două sintagme parlamentarii încerca legalizarea practicii de a „semna ca primarul”.
Este vorba de acea expresie din limbajul comun în care un funcționar de rang semnează, fără vinovăție, un act emis nelegal, doar pe baza faptului că actul cu pricina a fost deja analizat de persoanele din subordine. Cumva, primarul ar putea să invoce oricând că are multe documente de avizat și se baza pe direcțiile de specialitate, deși prin această logică semnătura primarului devine doar o formalitate, iar rolul edilului – scutit în acest mod de o minima verificare a conținutului documentelor pe care le emite – devine unul pur decorativ.
