Un preot caterisit de Mitropolia Moldovei și Bucovinei a fost achitat definitiv de magistrați într-un dosar penal în care a fost acuzat de exercitarea fără drept a unei profesii.
Sentința definitivă a venit vineri, pe 8 septembrie a.c., într-o zi de mare sărbătoare pentru lumea creștină (n.r. – Sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului), în urma unei decizii a Curții de Apel Suceava. Astfel, printr-o decizie care a venit după șase amânări ale pronunțării, magistrații suceveni au respins ca nefondate apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Botoșani și Arhiepiscopia Iașilor – Mitropolia Moldovei și Bucovinei împotriva sentinței dispuse pe 30 ianuarie a.c. de Judecătoria Botoșani.
Libertatea religioasă între teorie și practică
Cazul este fără precedent în județ și vine în contextul în care de multe ori s-a pus în discuție faptul că libertatea religioasă în România ar fi un concept teoretic și nu faptic. Întregul proces a durat aproape cinci ani, interval în care fostul preot Ioan Ungureanu, de la Parohia „Schimbarea la Față a Domnului” din satul Schit Orășeni (comuna Cristești) a fost caterisit în 2017 și a pierdut dreptul de a mai sluji în lăcașul de cult.
Evacuat cu executorul judecătoresc, fostul preot, care s-a bucurat tot timpul de sprijinul unor enoriași, a continuat să slujească într-o capelă aflată chiar în fața bisericii. În acest context, el a fost acuzat de exercitarea fără drept a unei profesii. În timpul procesului penal, atât Ioan Ungureanu, cât și reprezentanții Mitropoliei Moldovei și Bucovinei au invocat propriile principii privind oficierea slujbelor religioase.
Puși în situația să dea un verdict, judecătorii au mers însă pe ideea libertății religioase. Potrivit legislației românești în vigoare, orice persoană are dreptul să își manifeste credința religioasă în mod colectiv, conform propriilor convingeri, atât în structuri religioase cu personalitate juridică (culte, asociații religioase, precum și asociații și fundații care au și obiective religioase), cât și în structuri religioase fără personalitate juridică (grupări religioase). Un rol important în acest proces l-a avut și o decizie CEDO în urma căreia statul român a fost amendat tocmai din cauza faptului că nu ar fi permis pluralismului religios. Prin urmare, de la bun început magistrații Judecătoriei Botoșani l-au declarat nevinovat pe fostul preot.
„În temeiul art. 396 alin. 5 Cod procedură penală rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a Cod procedură penală achită pe inculpatul Ungureanu Ioan, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de exercitarea fără drept a unei profesii sau activități, prev. de art. 348 Cod penal rap. la art. 23 alin. 4 din Legea nr. 489/2006”, s-a menționat în decizia Judecătoriei Botoșani din 30 ianuarie 2023. Altfel spus, magistrații au considerat că fapta nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege pentru a fi sancționată penal.
Preot caterisit din cauza convingerilor
Absolvent al seminarului teologic liceal „Sf. Ioan Iacob” Dorohoi și al Facultății de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloaie” din Iași, promoția 2006. Ioan Ungureanu a fost hirotonit diacon în data de 12 decembrie 2000 şi preot pe 13 decembrie 2000, având rangul de iconom stavrofor acordat de IPS Daniel.
În vara lui 2016, după un Sinod pan-ortodox din Creta, unde s-ar fi semnat o serie de documente care nu au fost acceptate de toţi preoţii, părintele Ioan Ungureanu nu l-a mai pomenit în slujbe pe ÎPS Teofan, Mitropolitul Moldovei, acuzând că deciziile luate în Creta ar fi în contradicţie cu vechile dogme bisericeşti. Așa se face că în mai 2017, Mitropolia Moldovei și Bucovinei a dispus suspendarea raporturilor de misiune și slujire ale lui Ioan Ungureanu ca preot paroh, iar o lună mai târziu Consistoriul Eparhial a propus sancționarea preotului cu caterisirea, sancțiune care echivalează cu pierderea preoției pentru totdeauna și a posibilității ocupării unui post neclerical în activitățile bisericești.
Deși Ioan Ungureanu a contestat toate deciziile, Consistoriul Superior Bisericesc a respins recursul, iar printr-o hotărâre a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, din 18 decembrie 2017, hotărârea instanței bisericești de caterisire a devenit definitivă, irevocabilă și executorie.
Preot evacuat cu executorul și acuzat penal
Doar că fostul preot s-a bucurat în continuare de susținerea unor enoriași din sat și a refuzat să predea cheile bisericii. Ba mai mult, el a oficiat slujbe religioase deși Mitropolia desemnase un alt preot paroh în locul său.
Situația a degenerat de câteva ori când reprezentanții Mitropoliei au încercat să-l instaleze pe noul preot, dar au fost împiedicați de susținătorii lui Ungureanu, fiind nevoie de intervenția forțelor de ordine pentru a potoli spiritele.
În acest context, în noiembrie 2018, reprezentanții Mitropoliei Moldovei și Bucovinei au formulat plângerea penală, Ioan Ungureanu fiind acuzat de exercitarea fără drept a unei profesii, respectiv cea de preot. În plus, fostul preot a fost evacuat evacuat din biserică în 2019, cu ajutorul unui executor judecătoresc. Doar că de atunci, Ioan Ungureanu s-a mutat într-o capelă aflată peste drum de lăcașul de cult, unde a continuat să oficieze slujbe religioase, în haine asemănătoare celor preoțești.
Credință sau minciuni
Acum, în urma deciziilor instanțelor de judecată, cei de la Mitropolia Moldovei și Bucovinei (MMB) nu mai au nicio cale de atac. În schimb, reprezentanții MMB cred că situația din Schit Orășeni ar fi apărut ca urmare a manipulării oamenilor.
„Oamenilor din sat li s-au spus niște neadevăruri, ei fiind păcăliți cu tot felul de idei. Deciziile luate la Sinodul pan-ortodox de la Creta din 2016 sunt publice. Au fost traduse în limba română și au fost postate și pe site-ul Patriarhiei. S-au făcut studii, analize de către specialiști în religie și nu au existat niciun fel de păreri că ele ar veni în contradicție cu vechile dogme ale Bisericii Ortodoxe, în afara celor spuse de Ioan Ungureanu și alți adepți ai acestei teorii, extrem de puțini.
Deciziile nu au vizat nicidecum recunoașterea căsătoriei între persoanele de același sex sau alte lucruri neadevărate, teorii cu care oamenii din sat au fost păcăliți. La fel, noi nu am exclus din comunitate niciun enoriaș. Nimeni nu a fost evacuat din sfânta biserică, așa cum spun unii, decât numai domnul Ioan Ungureanu care a fost caterisit. Mitropolia a numit în locul său un alt preot paroh, iar toți oamenii din sat sunt liberi să intre în sfânta biserică și chiar îi așteptăm”, a spus părintele Marian Timofte, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Iașilor, Mitropolia Moldovei și Bucovinei.
18 culte religioase recunoscute de statul român
În schimb, în România nu se pune problema unei religii de stat, așa cum este în Grecia. Asta pentru că Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă consacră, la art. 9, neutralitatea statului român.
De altfel, potrivit ultimelor date anunțate de Secretariatul de Stat pentru Culte, în România există 18 culte religioase recunoscute (Biserica Ortodoxă Română, Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara, Biserica Romano-Catolică, Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Arhiepiscopia Bisericii Armene, Biserica Ortodoxă de Rit Vechi din România, Biserica Reformată din România, Biserica Evanghelică C.A. din România, Biserica Evanghelică Lutherană din România, Biserica Unitariană Maghiară, Cultul Creștin Baptist- Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România, Biserica Creștină După Evanghelie din România, Biserica Evanghelică Română, Cultul Creștin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România, Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea din România, Federația Comunităților Evreiești din România- Cultul Mozaic, Cultul Musulman și Organizația Religioasă “Martorii lui Iehova”) precum și 44 de asociații religioase (n.r. – asociația religioasă este o persoană juridică alcătuită din cel puțin 300 de membri, cetățeni români sau rezidenți în România, care se asociază în vederea manifestării unei credințe religioase).
