La doar trei zile după împlinirea a şase luni de la tragedia în urma căreia tânăra Alexandra Ivanov şi-a pierdut viaţa pe patul de spital, au apărut concluziile raportului trimis de medicii legişti botoşăneni către Serviciul de Investigaţii Criminale al IPJ Botoșani. Documentul aduce, însă, în loc de lămuriri, şi mai multe semne de întrebare.
Pentru început trebuie menţionat faptul că acest caz, care a stârnit proteste de amploare în Botoşani, şi chiar cel mai longeviv protest din istoria judeţului, plasează chiar şi medicii în tabere adverse, iar mulţi dintre ei se feresc să vorbească în mod public pe marginea acestui subiect.
Reporterii „Monitorul” au stat de vorbă, încă de luni, direct sau prin intermediari, cu mai mulţi specialişti, atât din Botoșani, cât şi din mediul universitar ieşean. Deşi sunt specialişti cu vechime, nume grele în domeniile în care activează, doctorii nu doresc, cel puţin pentru moment, să îşi alăture numele cu acest caz, indiferent dacă au păreri pro sau contra. Asta tocmai pentru că acest caz este atât de complex, încât la ora actuală orice opinie poate fi invalidată de dovezile care vor urma la dosar.
Acest fapt poate da unora ocazia de a specula şi de a pune în dreptul unui medic anonim o opinie mai degrabă personală. Din motive mai sus menţionate, în acest material vom folosi păreri tot sub anonimat, însă, considerăm corect să oferim cititorilor noştri opinii din ambele tabere.
Neclarităţi ridicate de raportul legiştilor
Poliţiştii botoşăneni au cerut, în data de 23 ianuarie 2024, lămuriri de la IML Botoșani cu privire la toate concluziile autopsiei efectuate după decesul tinerei Alexandra Ivanov. Documentul ridică, însă, mai multe semne de întrebare. Astfel legiştii botoşăneni menţionează de exemplu că la niveul cavităţilor pleurale „fiecare conţine aproximativ 600 ml lichid roşu”. Legiştii nu spun, însă, dacă acest lichid este din plămâni, dacă este sânge sau lichid de putrefacţie.
Legat de sarcină, examenul medico-legal arată prezenţa unui „produs de concepţie cu vârsta gestaţională de trei luni, cu modificări autolitice şi de putrefacţie”. Adică lichefierea şi putrezirea fătului. Ceea ce nu spune raportul, însă, este cât de vechi sunt acele modificări. Asta pentru că, un calcul relativ simplu ar plasa momentul autopsiei la 48-72 de ore de la moartea copilului în burta mamei. Asta pentru că autopsia se face la 24 de ore de la declararea decesului pacientei. Iar în momentul în care Alexandra a ajuns la Maternitate sarcina era deja oprită în evoluţie, iar tânăra a stat în spital 12 ore.
De asemenea semne de lichefiere şi putrefacţie a organelor apar şi la Alexandra, încă dinaintea decesului. Cu alte cuvinte, tânăra ar fi ajuns la spital cu o afectare severă a organelor interne, intrate deja într-un proces de putrefacţie.
Ce spun specialiştii
Un medic botoşănean este de părere că raportul medico-legal indică o stare mult mai gravă decât arăta tânăra să aibă.
„La cum se prezintă în raportul autopsiei, ar fi trebuit să prezinte febră, peteşii, alterarea stării generală, încă de pe ambulanţă, la internare, nu dimineaţă, când a rămas direct fără aer. Ea acuza dureri mari de burtă şi atât. Legat de starea de putrefacţie a fătului, dacă era mort de mai mult timp, tânăra ar fi trebuit să fie în comă, dar ea nici febră nu avea”, a spus un medic specialist botoşănean.
Momentul în care a murit bebeluşul, însă, este foarte greu de stabilit, dacă nu chiar imposibil. „Este aproape imposibil de stabilit când a decedat fătul, cu exactitate. Să spui că a murit cu X ore înainte este doar o speculaţie. Este cert că era mort când pacienta a ajuns la spital. Asta e clar. De cât timp, astea sunt doar speculaţii”, a spus un legist ieşean.
Acesta este de părere că toxinele rezultate din putrefacţia sarcinii pot avea ca rezultat edemul pulmonar şi decesul rapid. Cu toate acestea, analizele de sânge, care au fost prelevate în acea seară arătau un număr de hematii de 3.74×10%/L (faţă de 3.80 -5.1×10%/L), hemoglobină 10.8 g/dL (faţă de 11.7 – 15.5 g/dL), iar hematocrit: 31.7% (faţă de 25 – 45%). Aceste valori nu au indicat semnele unei afecțiuni grave şi nici nu au ridicat suspiciuni faţă de starea pacientei.
Analiză controversată
O altă analiză, însă, ar putea ridica un semn de întrebare pentru experţi. În buletinul de analize era prezentă şi o limfopenie severă: 0,18 faţă de 1- 4×103/L, respectiv 2,4% faţă de 20 – 55% indică un număr scăzut de limfocite. Una dintre cauzele scădereii limfocitelor este o posibilă infecţie în organism, deşi pacienta nu a acuzat în niciun moment febră, care este un semn clar de infecţie. Medicii mai arată, însă, o posibilă cauză.
„Limfopenia poate fi indusă de medicamente şi variază de la minoră la severă. Printre aceste medicamente este Metotrexat. Acesta este şi unul dintre medicamentele folosite în prezent pentru inducerea avortului”, a precizat un medic din cadrul Maternităţii Botoșani.
„Ar fi fost normal ca la autopsie să ia parte un medic de la spital”
O altă întrebare este legată de prezenţa, la autopsie, a unui medic specialist de obstetrică-gincologie.
„Ar fi fost normal ca la autopsie să ia parte un medic de la spital. De preferat un specialist ginecolog, dacă nu, măcar directorul medical. O persoană care ar fi cunoscut mai bine cazul şi ar fi putut da anumite indicaţii exacte în anumite aspecte. Din câte se pare nu a fost vreun astfel de medic prezent”, a spus un profesor univeritar de la Iaşi.
Experţi ceruţi de toate cele trei părţi din dosar
Tocmai din cauza ambiguităţilor din raportul medicilor legişti, dar şi a lipsei de claritate în întrebările poliţiştilor botoşăneni, toate cele trei părți implicate în proces, respectiv familia, medicul Mariana Pitrop, precum și Spitalul Județean „Mavromati” au solicitat prezența a câte un expert-parte pentru studierea dosarului în ceea ce privește raportul medico-legal.
”Pentru o reală și completă efectuare a procedeului probatoriu privind autopsia medico-legală dispusă în cauză, în lumina dispozițiilor care reglementează desfășurarea expertizei și implicit a autopsiei medico-legale ca specie a acesteia, în vederea emiterii unui raport de expertiză complet și care să lămurească integral aspectele esențiale și relevante, obiectivele propuse de părți vor fi admise. Acestea vor fi expuse ca atare sau, după caz, incluse, în tot sau în parte, în obiectivele stabilite de procuror, pentru a permite experților formularea unor răspunsuri clare și coezive, fără a fi segmentate spațial sau cronologic”, se arată în Ordonanța emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava.
Care sunt obiectivele
24 de noi puncte au fost stabilite de cele trei părţi pentru a se lămuri mai multe aspecte din dosar. Astfel, experții vor avea niște obiective clare de îndeplinit, respectiv:
- să stabilească felul și cauza morții;
- să stabilească dacă există concordanţă între diagnosticul clinic şi diagnosticul medico-legal de deces;
- dacă pe cap, corp si membre prezintă leziuni traumatice, cu ce obiecte sau instrumente au fost produse, mecanismul de producere, vechimea acestora şi legătura de cauzalitate cu decesul.
De asemenea, s-au solicitat rapoarte toxicologice, care să stabilească dacă în corpul tinerei mai erau alte subtanţe, care să fi putut influenţa decisiv starea ei de sănătate.
Mai mult, se va stabili dacă:
-
pacienta suferea de boli cronice sau de alte afecțiuni anterior internării în spital, existența stării de graviditate, respectiv diagnosticul de sarcină și de vârstă a sarcinii;
- dacă examinarea la internare a fost efectuată corect și complet, inclusiv examenul clinic și anamneza;
- dacă diagnosticul stabilit la internare a fost corect și complet, sau dimpotrivă, greșit, inoportun sau incomplet;
- dacă tabloul clinic general al pacientei la internare și diagnosticul stabilit indicau existența unei urgențe medicale. În caz afirmativ, să se arate care ar fi fost conduita terapeutică de urmat în continuare;
- dacă exista urme de tratament medical pe corpul pacientei decedate, iar dacă da să se precizeze dacă acesta a fost sau nu indicat și, subsecvent, administrat în mod corect.
Se va stabili totodată dacă, raportat la simptomatologia pacientei și rezultatele analizelor medicale efectuate la internare, tratamentul administrat a fost de natură a-i pune viața în pericol; dacă rezultatele analizelor solicitate la ora 00:03 și validate la orele 00:53 și 00:58 sugerau posibilitatea unei complicații infecțioase a sarcinii sau a altor complicații, iar în caz afirmativ, să se precizeze care sunt acestea şi care ar fi fost conduita terapeutică de urmat în continuare și să se explice care este conținutul obligației de supraveghere a pacientului de către medicul de gardă obstetrica-ginecologie, precum și proporția în care această obligație poate fi delegată personalului medical de rang inferior, respectiv asistent medical.
Cronologia unei tragedii
- 18 August. Monitorul de Botoșani prezintă în premieră cazul șocant în care tânăra Alexandra Ivanov moare în Maternitate, sub ochii medicilor.
- 19 August. În ziua de după tragedie, familia a prezentat opiniei publice mesajele pe care Alexandra le-a trimis cadrelor medicale, implorând să fie ajutată.
- 21 August. Managerul Spitalului Județean ia primele măsuri drastice în cazul Alexandra. Angel Călin a suspendat cadrele medicale care erau de serviciu în acea noapte.
- 22 August. Concluziile raportului preliminar al inspecției DSP a fost publicat exclusiv de Monitorul de Botoșani.
- 23 August. Doina Federovici, șefa CJ, nu știa ce sa mai facă pentru a-și spăla imaginea. După ce a luat apărarea medicilor ani de zile, aceasta a atacat printr-un mesaj tot corpul medical din județ și le-a cerut demisia. Mai mult, dacă inițial își apăra managerul numit de ea, peste câteva ore, la presiunea opiniei publice, aceasta a comunicat că îl demite, deși Angel Călin începuse deja să ia măsuri concrete. În disperare de cauză, șefa CJ a numit în aceeași zi un membru PNL în poziția de manager. La conducerea unității sanitare a fost numit medicul Monica Adăscăliței, cea care a reușit să redreseze sistemul sanitar botoșănean într-un alt moment critic, după cel al pandemiei de Covid-19.
- 24 August. La Botoșani au loc cele mai ample proteste de la Revoluție până în prezent. Mii de oameni au ieșit zi de zi în stradă, pentru a cere dreptate
Dosar preluat de procurorii de la Suceava
- 25 August. La câteva zile după apariția în presă a raportului DSP cu privire la decesul Alexandrei, cazul a fost preluat de procurorii de la Suceava
- 27 August. Protestul pentru Alexandra depășește granițele județului. Câteva sute de oameni, în frunte cu Tudor Chirilă, au ieșit în Piața Victoria din Capitală.
- 28 August mai multe ajutoare guvernamentale sunt aprobate pentru familia Alexandrei. Inclusiv CJ acordă un ajutor financiar.
- 30 August. Monitorul publică, în exclusivitate, mărturiile șocante ale celor două colege de salon ale Alexandrei.
- 31 August. Medicul de gardă, dar și ceilalți implicați în cazul Alexandra, au fost audiați la Colegiul medicilor.
- 1 septembrie. Anchetatorii fac prima mutare cu adevărat vizibilă în cazul Alexandra. Au loc mai multe percheziții domiciliare, iar medicul-șef de gardă, Mariana Pitrop, este informat că are calitatea de suspect.
- 7 septembrie. Conducerea Spitalului Județean a implementat un formular online prin care se pot sesiza orice nereguli sau nemulțumiri legate de activitatea personalului medical.
Alexandra Ivanov a dus la cel mai amplu protest în istoria județului
- 11 septembrie. Alexandra ar fi împlinit 26 de ani. Sute de oameni s-au strâns la mormântul ei pentru a marca o zi care ar fi trebuit să fie fericită.
- 18 septembrie. O luna fără Alexandra. Copiii vor sa își vadă mama. În aceeași zi, o delegație de medici de la Maternitate au mers în audiență la prefect pentru a se plânge că sunt amenințați și terorizați de pacienți.
- 25 septembrie. Gesturile unor botoșăneni devin reprobabile la adresa personalului medical de la Maternitate. Un medic a fost atacat de familia unei paciente și a fost amenințat cu toporul.
- 28 Septembrie. La 40 de zile de la decesul Alexandrei se înregistrează la Botoșani cel mai longeviv protest din județ din toate timpurile.
- 29 Septembrie avocații cer arestarea medicului Mariana Pitrop
- 13 Octombrie. Spitalul Judeţean apelează la un nume greu în mediul juridic, pentru a-l apăra. Casa de Avocatură Cuculis şi Asociaţii a fost angajată de conducerea unităţii sanitare, iar CJ a aprobat sumele necesare pentru plata onorariilor. Acelaşi CJ care a aprobat şi despăgubiri pentru familia Alexandrei, plăteşte acum o casă de avocatură pentru a nu plăti despăgubiri familiei.
Medic concediat după cazul Alexandra Ivanov
- 23 Octombrie. Despăgubirile uriașe cerute de familia Alexandrei ar putea fi plătite de tot județul, după ce firma la care era asigurat spitalul a declarat falimentul.
- 24 Octombrie. Informații contradictorii apar despre avocata familiei Alexandrei. Aceasta este cercetată pentru că și-ar fi trădat o clientă în favoarea unui interlop.
- 8 Noiembrie. Medici experți solicitați de cele trei părți implicate în dosar. În total, peste 20 de noi cereri au fost adăugate la raportul de expertiză criminalistică.
- 7 Decembrie. Medicul care a fost de gardă în noaptea în care a murit Alexandra a fost concediat de Spitalul Judeţean. O comisie de disciplină a recomandat desfacerea contractului de muncă, dar nu pe considerente medicale, ci disciplinare.
- 30 Decembrie. Medicul Mariana Pitrop, concediată la începutul aceleiaşi luni, dă în judecată spitalul. Aceasta cere ca instanţa să o repună în funcţie.
- 15 Ianuarie. Monitorul de Botoşani a prezentat, în exclusivitate, un document semnat de toţi medicii ginecologi din Maternitatea Botoşani. Aceştia au solicitat conducerii Spitalului Judeţean, dar şi CJ, ca medicul Mariana Pitrop să fie reangajat.
